Masterplanul Clujului de nord-est intră la vot: apare o nouă stradă, pe faleza Someșului, iar Bulevardul Muncii se lărgește

Consilierii locali sunt invitați să dezbată și voteze, în 7 iunie, masterplanul pentru zona de nord a Clujului, pe o suprafață uriașă. Practic s-a studiat tot ce este cuprins între Bulevardul Muncii și Someș, de la Terapia și până la ieșirea din Cluj-Napoca spre Apahida.

Masterplan sau viziune, spuneți-i cum doriți. Rolul documentului este să stabilească modul în care ar urma să se dezvolte o zonă unde ceasul încă indică ora 8 dimineața, într-o zi de decembrie 1989: cea mai mare platformă industrială a Clujului. În locul unor hale cu geamuri sparte și cu buruieni care țin loc de podea ar urma să se construiscă un cartier modern, cu drumuri, spații comerciale, zonă rezidențială și funcție industrială, cu limite dinainte stabilite prin acest plan.

Odată aprobat de Consiliul local, masterplanul va deveni regulă pentru deținătorii de terenuri din zonă. Și se va implementa în următorii 20-30 de ani, potrivit viceprimarului Dan Tarcea.

Prin 2017, opoziția din PSD a propus o asemenea soluție, iar primarul Emil Boc a refuzat-o, susținând că municipalitatea nu poate interveni pe terenuri care nu îi aparțin. Uite că acum poate, deși terenurile au rămas private.

Important este că va apărea un nou drum pe malul Someșului, se vor crea poduri și conexiuni rutiere noi, Bulevardul Muncii se va lărgi, iar tramvaiul ar urma să circule în cale proprie, fără conflicte rutiere cu alte vehicule. Someșul va ieși din anonimatul în care se află acolo și va fi redat publicului.

Atelier RVD, biroul de arhitectură condus de Rareș Drăgan, a realizat planul director pentru zona Bulevardului Muncii.

450

de hectare este teritoriul studiat de Atelier RVD, din care numai 18% este construit. În rest sunt foste exploatații agricole și spații industriale cu clădiri dezafectate. Se propun schimbări majore, care țin de raportarea la natură, mobilitate și locuire.

Să luăm toate ideile importante ale masterplanului, pe rând.

Rolul Someșului crește

“Orientarea întregii zone către oraș și către Someș este dezideratul major al acestui studiu. (…) Cel mai important factor în urbanizarea teritoriului îl va constitui cumulul de investiții publice și private care împreună fiecare la scară micro sau macro vor genera o orientare a percepției spațiale către râul Someș și către oraș”, arată Rareș Drăgan.

Pe planșă se poate vedea că Someșul va avea un rol mult mai important decât în prezent. Practic, malul va rămâne natural, dar va avea și o alee, respectiv o pistă velo. Apoi urmează amenajarea unor străzi noi, pe “faleză”, gândite de profesorul universitar Nicolae Filip, decanul Facultății de autovehicule rutiere din cadrul UTCN. De cealaltă parte a arterei sunt propuse spații rezidențiale și comerciale, iar zona industrială va rămâne doar la marginea Bulevardului Muncii.

“Pe tronsonul str. Fabricii – Centura TR35 (centura metropolitană va traversa zona studiată și se va întâlni cu prelungirea Bulervardului Muncii, spre Apahida n.r.), culoarul va fi adiacent Someșului și culoarului verde, va fi mobilat pe latura Nord cu funcțiuni cu caracter social-comercial-cultural și va avea un profil stradal asemeni unei “faleze” ce va face trecerea de la zona construită funcțională dinspre Nord cu zona verde – naturală dinspre Sud”, se arată în strategie.

Pol cultural și sportiv

Arhitecții cred că arealul poate avea utilizări culturale și sportive. Iată cum a fost formulat acest deziderat:

Pol cultural – amplasat în peninsula formată de meandra Someșului în axul străzii Beiușului, cel mai apropiat punct al zonei de Nodul IRA Mărăști. Acest pol va putea conține una sau mai multe dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru sau alte asemenea. Dotarea va trebui să aibă impact și adresabilitate cel puțin metropolitană și să genereze un spațiu public adiacent semnificativ. Aceasta va avea rol de a crea punctul reper care să polarizeze întreaga zonă.

Polul verde – sportiv – amplasat de o parte și de alta a raului Someș în lungul acestuia, în capătul vestic al pistei aeroportului, de la Centura TR35 la Stația de epurare. Acest pol va putea integra, alături de un parc verde semnificativ ca suprafata cu access direct pe ambele maluri ale Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, centrul de atletism, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto & velo-trial, centru pentru sporturi nautice caiac / canoe etc.

Poduri noi, drumuri noi

Specialiștii de la Atelier RVD împart intervențiile în trei etape; sunt proiecte pe termen scurt, mediu (5-15 ani) și lung (până la 25 de ani).

Măsuri pe termen scurt:

– Podul nou Fabricii de Zahăr

– Irigarea cu mijloace de transport public și piste velo a noii conexiuni formate pe strada Fabricii de Zahăr

– Restructurarea podului Beiușului, extinderea și funcționalizarea străzii Beiușului până în Bd-ul Muncii

– Axul velo Metropolitan în lungul Someșului, celebrul culoar verde-albastru

Proiecte pe termen mediu:

– Centura TR-35
– Pod nou, restructurare și conectivitatea străzii Voroneț cu str. Branului
– Polul cultural – Ansamblu de dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru, centru de evenimente, congrese si expozitii, sau alte asemenea.

– Polul sportiv – parc verde semnificativ în lungul Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto-trial, etc.

Etapa pe termen lung („noul oraș”)
– Extinderea liniei tramvaiului până după stația de epurare

– Metrou

Pe lângă acestea, Drăgan mai vine cu o serie de idei pentru partea de nord-est a orașului:

• Nod IRA Mărăști – proiect complex de legătură denivelată între DN1 cu str. Beiușului, str. Soporului, str. Răsăritului și str. Câmpul Pâinii, inclusiv restructurarea străzii Beiușului
  
• Bulevard colector de legătură intre str. Beiușului și str. Fânațelor
  
• Pasaj denivelat – str. Fabricii de Zahăr intersecție cu linia ferată și restructurarea străzii Fabricii de Zahăr
  
• Restructurare str. Bobâlnei, inclusiv conectivitate cu str. Fabricii de Zahar
  
• Restructurare str. Branului , str. Vidrei și intersecția cu DN1
• Axa verde de mobilitate Nord-Sud din estul orașului; ansamblu de proiecte corelate ce va lega Pădurea Clujenilor de: Axul verde in lungul Someșului și parcurile aferente, Băile Someșeni, parcul Est, Baza Sportivă Gheorgheni, Livada Palocsai, Parcul Borhanci, pădurea Făget
  
• Relocare/îngropare parțială rețele de electricitate mare capacitate
  
• Extinderea capacității a stației de epurare
  
• Realizarea unei baze noi de Bus/Tramvai de capacitate ridicată
• Plan de urbanizare integrată în zona dealul Steluța-Fânațelor pe componenta de locuire