„Clujul verde” s-a trezit cu întârziere. „S-au propus soluții pe care autoritatea locală nu le-a luat în considerare”

De cel mult un an, primarul Clujului, Emil Boc, le cere arhitecților, la ședințele de urbanism și la radio, acoperișuri și pereți verzi. O idee minunată, care poate aduce beneficii orașului. Nici nu contează că această direcție a tot fost propusă Primăriei și a fost tratată cu indiferență. Sau poate contează.

Media9 v-a reamintit că, în 2017, unul dintre proiectele câștigătoare ale programului de bugetare participativă online a fost „pereți verzi pe clădiri publice”. Știți ce a urmat? Niște firișoare verzi pe parkingul de la Minerva și pe podul Calvaria. După șapte ani tot sunt aproape invizibile.

Singurele exemple concrete le vedem tot la privați.

Am discutat despre pereți și acoperișuri verzi cu unul dintre urbaniștii cunoscuți ai Clujului, Horațiu Răcășan, specialist în proiecte verzi. Una dintre chestiunile surprinzătoare pe care le-a spus este că Primăria avea pe masă din 2018 caietul de sarcini pentru noul plan urbanistic general al Clujului, care conținea propuneri concrete de pereți și acoperișuri verzi.

Ideea e veche, chiar străveche (vezi, în antichitate, grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon), dar revin puternic în actualitate din cauza schimbărilor substanțiale de climă pe care le resimțim fiecare dintre noi. Am sesizat că și adminstrația locală a promis că inițiază ceva în acest sens. Au mai fost initiațive și în trecut, propuse chiar de noi, și în afară de câteva ieșiri la rampă pentru un aport de imagine nu s au văzut rezultate cuantificabile suficiente. Dăm următoarele exemple: înverzirea blocurilor, acum mai bine de 10 ani, prin 2014-2015, apoi proiectul Downtown Cluj, dar și propuneri concrete care se regăsesc în tema de reactualizare a PUG municipiul Cluj-Napoca, din 2018. S-au propus soluții pe care autoritatea locală nu le-a luat în considerare. Speranța mea este ca măcar de data aceasta autoritățile să ia în serios acest subiect și să nu îl mai trateze în cheie decorativă. E vorba de viața de zi cu zi a clujenilor, de sănătatea și starea lor de bine cotidiană, și de calitatea vieții generațiilor viitoare – care este scopul șirațiunea de a fi a unei administrații locale.

Revenind la pereți și acoperișuri verzi, tema de PUG Cluj tratează în extenso acest subiect, propunând cele două instrumente, coeficientul de biotop și CUT-ul stimulativ ca instrumente urbanistice de renaturalizare a orașului”, a spus Horațiu Răcășam, de la biroul de arhitectură RAUM.