Clujul se deplasează pe două roți. Surpriză: rastelele cu biciclete s-au golit

Pandemia schimbă obiceiurile de mobilitate ale clujenilor. De fapt, ale cetățenilor din lumea largă, dar noi pe Cluj ne concetrăm. Un prim efect vizibil este că tot mai multe persoane și-au cumpărat biciclete. O imagine surprinzătoare o putem vedea într-un cunoscut magazin de articole sportive: un întreg rastel de biciclete este gol. “Nu știu când mai primim marfă, momentan nu mai avem. Lumea se teme să meargă cu autobuzul și își cumpără biciclete”, spune Ioana, una dintre angajate. Și magazinele specializate în vânzarea de biciclete noi sau second hand raportează cifre record.

“Nu există date statistice, lucrurile sunt foarte proaspete. E logic că au crescut vânzările. Pe lângă trendul din ultimii ani, pandemia este o motivație în plus. În autobuz sau chiar și la o trecere de pietoni, este greu să păstrezi distanțarea fizică. Cu bicicleta ești în siguranță, la metri distanță de alții. Per ansamlu, se vede cu ochiul liber faptul că, în ultimii cinci ani, comunitatea bicicliștilor din Cluj a crescut cu sute de procente. Și în toate marile orașe din România. Din păcate, nici statul român, nici autoritățile locale nu măsoară date cu privire la câte deplasări se fac cu bicicleta, pe jos, cu transportul public, cu mașina”, a spus Radu Mititean, președintele Clubului de Cicloturism Napoca.

Reorientarea oamenilor, după experiența pandemiei, a făcut și obiectul unui editorial semnat pe platforma Media9 de cunoscutul arhitect Șerban Țigănaș (AICI). “Pe termen lung mă aștept să apară alte tipuri de vehicule pentru transport urban, care să aibă eventual accese multiple și compartimentări interioare care să diminueze sau chiar să nu necesite circulație și apropiere. Sunt convins că designerii au deja schițe în acest sens, dar poate să mai dureze mult până la apariția prototipurilor și producția de serie. Între timp, cred că mulți dintre noi vor scoate bicicletele și trotinetele la treabă. (…) Mobilitatea individuală este o soluție logică până când cea prin transportul în comun va oferi soluții convingătoare. Pentru ca aceasta să fie îmbrățișată e nevoie de subvenții pentru vehicule, pentru a fi accesibilă și mai ales de reguli noi clare care să o facă mult mai puțin periculoasă decât este acum în relație cu autovehiculele”, a scris Țigănaș.

Bun, avem biciclete, dar pe unde ne dăm cu ele? Ne întoarcem la Radu Mititean. “La Cluj, din păcate există prea puține piste de biciclete. Raportat la trama stradală, cât s-a făcut până acum este picătura în ocean. Încep și se termină nicăieri, nu sunt coerente.  Pistele trebuie să se facă pe artere intens circulate. Unele existente la Cluj sunt complet inutile, pe străzi unde nu e nevoie de segregare între bicicliști și mașini. Au marcat niște ciudățenii prin cartiere ca să iasă la statistică, ca să nu piardă finanțarea în proiectul de bike sharing. În 2007, a fost realizat un tabel de două pagini cu străzi pe care vor fi realizate piste, dar multe nu s-au mai făcut niciodată”, a explicat președintele Clubului de Cicloturism Napoca.

Radu Mititean îi dă dreptate deputatului Adrian Dohotaru, care a subliniat faptul că la Cluj s-a pierdut, pe timp de pandemie, un moment important. Marile orașe ale Europei, începând chiar cu Parisul, au profitat de această perioadă pentru a marca noi piste de biciclete. Au luat de la vehiculele cu patru roți și au dat celor cu două. La noi nu s-a gândit nimeni, deși – după ritmul în care se cumpără biciclete – ar fi meritat.

La final, un dublu semnal de alarmă. Mai întâi pentru bicicliști, atenție pe unde pedalați, ca să nu vă puneți integritatea fizică în pericol. Și nici a pietonilor. Apoi, cel mai important apel, pentru șoferi: aveți un partener cu drepturi egale în trafic, doar că pe două roți, aveți grijă și înțelegere pentru el. Nicio grabă nu justifică accidentarea unei alte persoane.