„Clujeanul vechi” – perceput ca snob și conservator; „vinitura” – văzut drept creativ și adaptabil. Mit sau realitate?

Dezbaterea „Mitul clujeanului – Realitate sau proiecție?”, organizată recent la Mathias Corvinus Collegium, a adus în prim-plan o serie de idei interesante despre identitatea Clujului și locuitorii săi. Cu o populație activă formată din 52% persoane cu studii superioare, Clujul a devenit un subiect fascinant de analiză între mit și realitate.

„Clujeanul vechi” versus „vinitura”

Unul dintre miturile cel mai des invocate, menționat de scriitorul János Szántai, este cel al dihotomiei dintre „clujeanul vechi” – perceput ca snob și conservator – și „vinitura” – văzut drept creativ și adaptabil. Szántai a încercat să redefinească identitatea de clujean dincolo de aceste stereotipuri, spunând că oricine contribuie la comunitate, indiferent de locul de naștere, poate fi considerat clujean.

Dr. Norbert Petrovici (foto sus) a prezentat participanților o perspectivă sociologică asupra subiectului, spunând că există mai multe reprezentări ale diferitelor populații care locuiesc în Cluj și care construiesc imagini diferite atât ale clujenilor despre ei înșiși, cât și ale celor din afară asupra locuitorilor acestui oraș. „Miturile clujenilor diferă în funcție de grupul pe care îl întrebi.”, a spus acesta.

Cosmopolitismul, un mit?

Norbert Petrovici a adus în discuție schimbările sociale din oraș, punând sub semnul întrebării cosmopolitismul Clujului. „Orașul rămâne staționar ca populație, dar zona metropolitană crește exploziv,” a declarat Petrovici, subliniind că migrația internă a modificat identitatea socială a orașului. Un exemplu emblematic este cartierul Mănăștur, care a trecut de la o populație predominant muncitorească la una formată în mare parte din locuitori cu studii universitare.

Cluj, Silicon Valley-ul României?

Clujul este adesea supranumit „capitala IT-ului din România”, dar Petrovici a propus o viziune mai echilibrată asupra acestui mit. „1 din 10 locuitori lucrează în IT, însă sustenabilitatea acestui model economic trebuie analizată,” a afirmat sociologul. Diferența față de București constă în faptul că majoritatea companiilor din Cluj sunt orientate către export, dar Petrovici sugerează că acest succes ascunde fragilitatea unui model în care multe companii locale sunt vândute corporațiilor internaționale.

Tensiunile interetnice: mai atenuate decât în trecut

Deși Clujul are o istorie de tensiuni interetnice, Petrovici a subliniat că procentul ridicat de locuitori cu studii superioare a contribuit la diminuarea atitudinilor xenofobe sau naționaliste. „Schimbarea rezidenței populației maghiare din centrul orașului către periferie a redus tensiunile bazate pe apartenența geografică,” a explicat el.