Cine ocupă, în arenă, locul liber din fața lui Emil Boc. „Ultimii zece ani ne-au expus la tentative de transformare a unor grupuri civice în actori politici”

Așa cum observa colegul Tiberiu Fărcaș (AICI), opoziția față de establishment-ul de la Primăria Cluj-Napoca vine mai degrabă din zona civică. Sunt partide care se predau în fața puterii încă dinainte de a începe lupta, altele care se arată pur și simplu incapabile, nepricepute. Spațiul acela gol din arenă, din fața primarului Emil Boc, se dorește a fi ocupat de reprezentanți ai societății civile. Acest lucru s-a observat foarte limpede în scandalul arborilor de pe strada Universității.

Victorie civică. S-a tranșat problema arborilor: doar doi se relochează

Nici măcar nu ar fi o surpriză ca oameni desemnați de grupul de Facebook Clujul Civic să apară pe buletinele de vot. Pentru început, măcar pentru poziții de consilieri locali.

*Acesta este un articol dedicat celor interesați de viața politică și administrativă a orașului.

Media9 l-a invitat pe analistul George Jiglău, cadru universitar la UBB, să comenteze posibilitatea apariției unei contragreutăți din zona civică la actuala putere. De asemenea, l-a contactat și pe Doru Pop, la fel, cadru universitar UBB, cunoscut pentru aciditatea pozițiilor sale. Opinii foarte interesante, pe care le puteți citi mai jos.

Înainte însă, vă propunem punctul de vedere al primarului Emil Boc.

„Viața în cetate este liberă, libertatea de opțiune politică este garantată de Constituție, la acest capitol nu mă pronunț, nu mă interesează, este treaba celor care doresc să se exprime în cetate liber, conform Constituției. Consider însă că ceea ce se întâmplă în oraș este important din perspectiva guvernanței locale. Faptul că aici există un proces constant și continuu de colaborare, indiferent dacă ne place unul sau altul, o opinie sau alta, este important. Întotdeauna am spus, eco nu ego. Nu punem egoul personal în fața interesului public. Dacă interesul public ne cere să avem o discuție, o avem, indiferent pe cine avem în față. Și păreri pot să aibă unii și alții, inclusiv politice. Nu mă interesează asta. Momentul politic este momentul zero, când cetățenii decid”, a spus Emil Boc, marți, într-o conferință de presă.

Și iată aici ce spune George Jiglău, unul dintre cei mai echilibrați și echidistanți analiști ai Clujului:

„Nu îmi este clar în ce măsură postarea amintită invocă o participare în viitoarele alegeri, dar cred că scopul ei principal este fix acesta, de a stârni discuții, scenarii, de a culege opinii dinspre comunitate. Dacă explorăm o participare în alegeri, cred că aceasta e un scenariu care este luat în calcul, dar care el însuși poate lua două forme principale – prin intermediul unui partid nou-format sau prin generarea unor candidați care să capete susținere politică din partea partidelor deja existente. Totuși, ambele variante cred că au șanse reduse de a-l învinge pe Emil Boc (în varianta în care acesta își va dori să candideze din nou), dar depinde ce anume și-ar propune să obțină. Un partid nou, local, are timp să se formeze și are șanse mari să își adune numărul necesar de semnături pentru a participa în alegeri (aproximativ 2700 de semnături sunt necesare). Pentru a fi sigur că trece pragul electoral la consiliul local, depinde de prezența la vot, dar dacă ne raportăm la o prezență de 50%, e nevoie de minim 7000 de voturi pentru a fi confortabil peste 5%, dar cu acest procent ar putea fi plasați 2-3 consilieri locali (PSD abia a câștigat 2 consilieri cu sub 5000 de voturi în 2020). Asta ar deschide totuși o discuție amplă și potențial complicată legat de cine se va afla în fruntea listei electorale, presupunând că peste discuțiile legate de obiective și priorități se va fi trecut deja fară complicații interne. Însă, pentru Primărie, e nevoie de minim 50.000 de voturi pentru a avea măcar șanse ca Emil Boc să fie învins. Aici lucrurile se complică, pentru că, dincolo de publicul de pe Facebook sau vizibilitatea temporară pe care o oferă dezbateri publice precum cea recentă, legată de copacii de pe Kogălniceanu, e greu de crezut că un partid și niste vârfuri de imagine ar putea dobândi în câteva luni notorietatea, constanța și coerența necesare pentru a convinge atât de mult electorat „nou”. Iar asta ar trebui să fie coroborat cu probleme serioase de imagine care să îi scadă popularitatea lui Emil Boc, mai ales în contextul în care alegerile se desfășoară într-un singur tur de scrutin, ceea ce avantajează mult candidatul care vin din postura de primar în funcție.

În 2020, EmanueI Ungureanu, care avea deja USR în spate, a luat doar 8000 de voturi. Cealaltă varianta, a propulsării unor candidați care să dobândească suficientă imagine pentru a candida ca independenți sau cu susținerea unor partide, eventual intrând chiar pe lista acestora (în special în zona USR sau REPER), ar scuti grupul civic de problemele birocratice pe care le presupune formarea unui partid, dar inevitabil se va ajunge tot la asocierea cu partide deja existente, ceea ce va duce la pierderea din popularitate din partea acelor alegători care nu mai vor să aibă de-a face cu partide „vechi” (aici intrând inclusiv USR și REPER). Deci cred că maximul pe care l-ar putea obține grupul civic în perspectiva alegerilor de anul viitor ar fi câștigarea unor poziții de consilier local, iar de pe acele poziții să facă o opoziție dură la adresa primarului. Iar apoi să pregătească terenul pentru o candidatură cu mai multe șanse în 2028, cam ce a făcut Nicușor Dan la București. Am avut totuși o încercare similară din partea USR în acest mandat, dar capacitatea de a schimba ceva în politica Boc + PNL în Primărie și CL este redusă. În plus, nu pare să se fi construit în zona USR măcar vreo capacitate deosebită de a propulsa un candidat cu șanse în 2024. Și nici Nicușor Dan nu a câștigat la București până nu a avut în spate un partid mai mare, PNL, plus un USR aflat atunci pe val

Dar chiar și pentru variantele precaut-optimiste, este necesar ca acest grup să fie caracterizat de un nivel de coerență a obiectivelor și mesajului care nu sunt specifice acestui gen de public. Experiențele unor activiști din zona societății civile care au făcut pasul spre politică au avut oarece succes doar pe termen scurt sau nici măcar atât. Un exemplu este DEMOS, care mai tare a divizat zona „stângistă” decât să o agrege în ceva unitar și coerent. Un alt exemplu este chiar USR, provenit din USB, și relația acestuia cu gruparea Cioloș, cu diversele ei etichete. Chiar și fără gruparea Cioloș, USR a fost marcat de frământări, care pot fi asociate în mod pozitiv cu un nivel mai ridicat de democrație internă, dar în același timp a dat și impresia unui nivel scăzut de coerență. Dincolo de toate astea, orice adaos de idei în dezbaterile publice sau pe scena politică e bine-venit, dar ultimii zece ani ne-au expus totuși la tentative de transformare a unor grupuri civice în actori politici, dar al căror impact electoral sau în termeni de politici publice nu a fost pe măsură așteptărilor”.

Pe de altă parte, Doru Pop s-a referit, în două fraze, la schimbările de personalitate ale lui Emil Boc: „După ce a tăiat toți copacii din piața Unirii, în campania electorală Boc a redevenit prietenul ecologismului urban. Probabil când va începe proiectul «metroul» va uita de ecologism și va redeveni primarul-pavaj pe care îl știm”.