Centura metropolitană trece prin nămol. „Eu nu mă las, merg cu voi în judecată!”

Cea de-a treia dezbatere publică privind construcția centurii metropolitane a Clujului a avut loc, joi, 28 aprilie, la Casino – Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”.

Discuția n-a fost lipsită de tensiuni. Așa cum veți vedea, o avocată celebră a promis că îi va târî prin tribunale pe proiectanții centurii.

Dezbaterea a fost o etapă obligatorie înainte de depunerea raportului privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată, a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă pentru proiectul „ETAPA I – DRUM TRANSREGIO FELEAC TR 35 –CENTURA METROPOLITANĂ – din cadrul proiectului general DRUM TRANSREGIO FELEAC TR 35” pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca; comuna Florești: satele Florești și Luna de Sus; comuna Gilău: sat Gilău; comuna Baciu: satele Baciu, Suceagu și Popești; comuna Apahida: satele Apahida, Sânnicoară și Subcoastă; comuna Feleacu: sat Feleacu; comuna Căpușu Mare: sat Căpușu Mare.

Tarcea: „Va fi un proiect cu care ne vom putea lăuda”

La dezbatere au participat Dan Tarcea, viceprimarul Clujului, Ovidiu Cîmpean, director în primărie, Adina Socaciu, directorul Agenției de Protecția Mediului Cluj (cu o echipă din agenție), echipa de proiectanți condusă de Silviu Tegzeșiu, dar și cetățeni ai Clujului interesați de ce se discută.

„E un proiect deosebit de important pentru orașul nostru, dar nu numai”, a spus, la începutul dezbaterilor, Ovidiu Cîmpean. De altfel, el a îndeplinit rolul de moderator, făcând și o scurtă introducere în care a amintit de celealte dezbateri despre centura metropolitană la care a participat.

„Mult a fost, puțin mai este. Am început în 2018 acest proiect, am trecut prin foarte multe etape, unele de consultări la București, altele cu comunitățile locale pe unde va trece centura metropolitană.

Eu îi felicit pe proiectanți, cred că la final va fi un proiect cu care ne vom putea lăuda, un proiect de bune practici, calitativ. Avem o întârziere la acest capitol, e un proiect complex. Din păcate, proiectul nu este prins în PNRR.

Guvernul și miniștrii Transporturilor și al Fondurilor Europene de la acea vreme au decis să fie scos din PNRR. Însă nu este singura centură scoasă din PNRR. A rămas doar metroul. Ar fi fost foarte bine să fie în acest program, că aveam nișe jaloane și lucrurile ar fi mers mai repede”, a transmis viceprimarul Clujului, Dan Tarcea. Șeful său, primarul Emil Boc, a lipsit de la această dezbatere publică.

La rândul său, directorul APM Cluj, Adina Socaciu, a spus că la sediul agenției au ajuns unele sesizări, sugestii și chiar reclamații referitoare la acest proiect și că unii clujeni au venit să consulte documentațiile la sediul instituției.

„APM Cluj a luat la cunoștință de petiția făcută de societatea civilă. Se va încerca prezentarea și clarificarea celor reclamate”, a declarat directorul APM Cluj.

Proiect de peste 6 miliarde de lei

Dezbaterea a continuat cu prezentarea proiectului, făcută de Silviu Tegzeșiu, șeful echipei de proiectanți de la firma EXPLAN. Pentru început, Silviu Tegzeșiu a prezentat UAT-urile care vor fi beneficiarele acestui proiect (foto jos).

Apoi el a prezentat profilul proiectului (foto jos).

După care a vorbit despre impactul generat prin proiect (foto jos).

20

de noduri va avea centura metropolitană a Clujului. Vor fi 42,13 kilometri și 26,62 de kilometri de bretele. Drumurile de legătură vor avea 32,33 de kilometri, cu 2 benzi pe sens și bandă de acostament, plus zonă mediană, piste de bicilete și drumuri de legătură. Costul lucrării este estimat la 6,077 miliarde de lei (fără TVA).

Vor fi patru tuneluri, multe viaducte și pasaje subterane.

4

tuneluri ar urma să aibă proiectul centurii. Două în zona Mănăștur – Făget (490 și 370 de metri), două pe traseul drumului de legătură Baciu – Florești (450 și 310 metri lungime), care trece pe lângă Pădurea Hoia.

Vor fi peste 30 de kilometri de piste pentru bicicliști și 25 de kilometri de panouri antifonice.

Viteza maximă de deplasare pe centură va fi de 100 de kilometri/oră pe lungimea a 25 de kilometri, în afara municipiului, 80 de kilometri/oră pe parcursul a 17 kilometri, în interiorul municipiului. Centura va aduce reducerea cu 67% a timpilor de deplasare între Gilău și Cluj-Napoca.

Intervenția activiștilor

Totul a fost brici în prezentarea făcută de Silviu Tegzeșiu, până au intervenit, online, activiștii de mediu sau, din sală, avocata Stanca Gidro. Vlad Cuibus s-a interesat de lungimea și adâncimea tunelelor, iar Loredana Peca a reclamat faptul că, odată cu edificarea centurii, se distruge un areal important: Pădurea Hoia și Cheile Baciului.

Loredana Peca s-a mai interesat dacă proiectul are ecoducte pentru mamiferele mari și a reclamat faptul că cetățeanul interesat nu găsește toate informațiile despre el. Activista a explicat că, deși proiectul e postat pe site-ul APM Cluj, anexele nu sunt uploadate.

Un alt clujean înscris la cuvânt, Bogdan Mihăescu, a reclamat faptul că proiectul distruge parcul de la Colina,

un loc foarte drag mănășturenilor. Proiectantul l-a asigurat că nu se va întâmpla asta.

Arhitecta Alice Oprică a mai adăugat un obiectiv: pădurea cu stejari pufoși, care ar putea fi distrusă de construcția centurii metropolitane. Totuși, ea a felicitat echipa de proiectanți pentru munca depusă, spunând: „n-aș vrea să am în spate un asemenea proiect”.

Avocata Stanca Gidro a făcut scandal

Dar cea mai vehementă a fost avocata Stanca Gidro (foto, la ecran), nepoata celebrului medic ginecolog Dominic Stanca. Avocata este moștenitoarea unei părți importante din Băile Someșeni (aproximativ 17 hectare) și a reclamat că centura trece chiar prin Băile Someșeni, aflată într-o zonă de protecție naturală. Stanca Gidro le-a transmis ce proprietăți are nămolul din subsolul băilor, „la fel ca cel de la Techirghiol”, și că nu se va lăsa cu una, cu două.

Stanca Gidro a mai spus că, în ședința din 4 aprilie, consilierii locali au aprobat modificarea PUG-ului, prin care cele 24,3 hectare de la Băile Someșeni devin zonă verde cu caracter tematic și destinație balneară cu regim sever de protecție a ecosistemului.

„Eu nu mă las, merg cu voi în judecată! Mă lupt cu voi până în pânzele albe” – Stanca Gidro

„N-am găsit nimic din care să rezulte ca ați studiat ce se va întâmpla cu zăcământul de nămol din subteran. Nămolul care este acolo nu poate fi regenerat”, a spus nepoata celebrului medic clujean. Ea le-a spus proiectanților ca prin această zonă să construiască o șosea suspendată, pentru a nu săpa și infiltra vreun pilon în subsolul Băilor Someșeni.

„Pe unde vine pilonul?”, a întrebat avocata în fața ecranului. „Pilonii sunt …”, a încercat să răspundă proiectantul.

„Ooo, îs mai mulți?”, s-a crispat Stanca Gidro. „Ura și la gară! Câți sunt? Care sunt pilonii (din planșa prezentată – n.r.)?”. „Cei care sunt figurați cu galben”, a spus proiectantul. „Ai de capul meu! Ai de mine! Păi faceți praf toată zona aia! Eu am crezut că e doar un pilon, dar văd că e o crimă!”, a mai reclamat nepoata lui Dominic Stanca.

Șeful de la EXPLAN, Silviu Tegzeșiu (foto), i-a replicat cu argumente tehnice, afirmând că proiectul nu va afecta nămolul băilor. Mai mult, el a explicat faptul că, fiind în apropierea aeroportului, Autoritatea Aeronautică nu-i permite să construiască la o înălțime mai mare de șase metri. Drept urmare, nu poate realiza peste Băile Someșeni un pod cu deschidere mare.

În final, după patru ore de dezbateri, Ovidiu Cîmpean a propus o mediere și mai multe întâlniri între avocata Stanca Gidro și reprezentanții EXPLAN.

Întreaga dezbatere despre acest proiect poate fi vizionată AICI.

Documentațiile pot fi studiate pe site-ul Agenției penru Protecția Mediului Cluj la această secțiune.

Peste 1.000 de pagini în câteva bibliorafturi reprezintă munca pe durata a trei ani a echipei de proiectanți de la EXPLAN. Foto: Media9