Celebrăm anul 1 după Centenarul Marii Uniri. La mulți ani, români!

Anul trecut am celebrat primul Centenar de la Marea Unire a tuturor românilor și am remarcat o descărcare de emoții din partea întregii populații a țării, chiar dacă acestea nu au fost întotdeauna armonizate în aceeași direcție. În afară de pledoariile așteptate pentru un astfel de eveniment, au apărut și noi discursuri naționaliste, care au alungat orice idee de diversitate etnică, la fel cum a doua zi după Centenarul Mari Uniri, maghiarii au depus în Parlament o inițiativă legislativă prin care au încercat obținerea unui statut de autonomie specială pentru anumite ”regiuni istorice sau în care o minoritate națională are o proporție semnificativă”.

Românii care formează comunități numeroase în Spania, Italia sau Marea Britanie își păstrează tradițiile culturale, religioase, culinare fără a avea pretenția de a le impune ca fiind norma de comportament în societatea din care fac parte. De altfel, românii sunt renumiți pentru rapiditatea cu care învață limbile din țările de adopție, acesta fiind un semn de respect pentru societatea în care se integrează. În toate statele europene, prin sistemul educațional public se învață, în primul rând, limba țării respective, existând în secundar programe de conservare a patrimoniului cultural și lingvistic local sau minoritar.

În România, fiind îngăduitori, am slăbit strictețea cu care se învață limba română în comunitățile maghiare până într-acolo încât s-a permis ca un preșcolar, elev, student, masterand sau doctorand să treacă prin toate ciclurile de învățământ subvenționat de stat fără să stăpânească limba română. Bineînțeles că toate acestea s-au întâmplat sub presiunea minorității maghiare, care prin partidul-balama UDMR a solicitat permanent mai multe drepturi și le-a obținut. Treptat, utilizarea limbii maghiare a redus radical folosirea limbii române. S-au creat astfel generații de tineri absolvenți rupți de orice posibilitate de a se integra în societatea românească. Cine îi explică unui tânăr maghiar de 18 ani, absolvent de liceu, că are posibilitatea să se ducă la un număr limitat de facultăți, să aleagă un număr restrâns de specializări sau că va trebui să plece în Ungaria din cauză că nu cunoaște limba oficială a statului? Sau cine dă explicații contribuabililor români că sistemul educațional public a creat absolvenți care au capacitate profesională limitată de integrare și returnare a cunoștințelor către piața muncii?

Aderarea la Uniunea Europeană ne-a oferit tuturor șansa de a fi împreună. În această Europă creată sub deviza ”unitate în diversitate”, există popoare care doresc segregare, separare, enclavizare. Deși bunăstarea este obținută în comun de marea familie europeană, există grupuri etnice care doresc să se bucure singure de rodul acesteia, lucru imoral de altfel, dacă nu și ilegal în anumite state. Nu mai departe de anul acesta, pentru grupul separatist catalan s-au dictat 100 de ani de închisoare din partea Curții Supreme de Justiție din Spania. Tensiuni și neliniști au început să fie alimentate în mod artificial, iar populațiile țintite au aderat la această înșelăciune. Însă se uită prea repede că Europa nu a fost puternică și bogată atunci când avea garduri la granițe.

România nu crede în enclave, garduri și segregare. Țara s-a făcut Mare acum 101 ani sub arbitrajul puterilor occidentale și își va proteja propriile interese în familia europeană, fără să se decupleze vreo secundă de la trenul care duce în Vest. Iar pentru frumoasa lor aniversare, se cuvine să le urăm tuturor românilor un călduros ”La Mulți Ani”!