Ce joc are pe telefon președintele Iohannis
România a devenit țara unui președinte absent, dar totuși extrem implicat. Sună ciudat, nu? Din nefericire, este un paradox pe care îl trăim cu toții în ultima perioadă. Avem un președinte prezent la golf și la excursii printre piramide. În pauze, face combinații de partide politice și alege premieri, ca într-un joc de smartphone.
Președintele este obligat, prin natura funcției, dacă nu și de factorul moral, să își exercite obligația de a fi un mediator între actorii politici, care de mai bine de câteva săptămâni se luptă pentru putere. Asta în timp ce țara se află într-o derivă totală, lovită din plin de acest val al patrulea al pandemiei de covid. Ei bine, cu îi pasă? Lor nu, nici într-un caz, sunt prea ocupați pe împărțit ministere și bani. Ne pasă doar nouă, celor care suntem direct afectați, le pasă celor care au pierdut pe cineva drag și cărora președintele nostru le explică că golful este un sport accesibil și sănătos.
Am văzut cu toții, în ultimele zile, declarații pline de promisiuni venite din partea actorilor politici implicați în această (care cu permisiunea voastră aș denumi-o) ciolaniadă. În schimb, auzim mai puține despre presiunea pusă pe întreg sistemul de sănătate, și așa șubrezit de anii în care a fost ignorat. Cred cu tărie că sistemul de sănătate ar trebui sa fie în aceste momente de cumpănă prioritatea numărul unu pentru factorii decizionali, un sistem care în fiecare zi dă câte un rateu. Spitalele ard la propriu și nimeni nu răspunde, strategia de combatere a pandemiei se limitează doar la amenzi. Campania de vaccinare este un fiasco, pregătirea pentru acest val pandemic nu a existat, deși se știa cu câteva luni înainte ca va lovi și a lovit năprasnic.
Medicii sunt lăsați singuri, abandonați de un sistem defect, să lupte de unii singuri și observăm că din ce în ce mai mulți sunt afectați, fizic și emoțional. Mai mult, au ajuns să fie contestați spațiul public de personaje cu minți înguste și rău intenționați. Nu am văzut niciun actor politic care să se solidarizeze cu acești oameni care salvează vieți în anonimat.
Nu am văzut un plan clar de eficientizare, de fapt de funcționare a sistemului educațional, acel sistem care ar trebui să pregătească generația de mâine. Școala online este o glumă proastă, total ineficientă, deoarece este gândită și aplicată prost, iar România este țara unde analfabetismul este la cote alarmante, țara unde mii de elevi nu au acces la internet sau tabletă/laptop. Ca și medicii, profesorii au sarcina lor esențială pe timp de pandemie: să salveze nu trupul, ci spiritul. Bun înțeles, în ochii politrucului de profesie, ambele categorii trebuie trase la răspundere. Dar cauzele pentru care suntem o țară bolnavă și semi-educată trebuie căutate sus de tot.