Ce alegem în 27 septembrie. Obligații legale și mize underground, salarii și indemnizații

Ne pregătim de alegerile locale; dacă ești în mijlocul acțiunii, se simte efervescența, dar în afară totul răzbate prea puțin.

Mulți dintre români au probleme mult prea serioase cu vacanța sau cu serviciul, cu pandemia și cu stresul măștii ca să se gândească la scrutin. Și, ok, poate că unii știu că trebuie să aleagă primarul. Nu este vorba însă numai despre primar.

“Pentru cei mai tineri, Consiliul Județean este ceva abstract”, spune unul dintre candidați. Cam acestea sunt motivele pentru care vă propunem acest articol. Ce alegem în 27 septembrie? Iată, dar pe scurt, să nu ne plictisim.

Primarul

Omul pe care îl alegem uninominal nu conduce o localitate, ci o administrează; nu este șeful, ci angajatul nostru. Este cel care elaborează bugetul unei localități, dar acesta trebuie aprobat de Consiliul Local. La fel, elaborează strategii de dezvoltare a localității, care trebuie confirmate de consilieri. Ia măsuri pentru prevenirea sau gestionarea situațiilor de urgență, de aceea îi auziți pe mai toți că vorbesc atât de covid. Coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, adică termoficarea sau ridicarea deșeurilor, de exemplu. Propune CL nivelul de impozite și taxe, în condițiile prevăzute de lege. Are atribuții privind organizarea alegerilor, referendumului, recensământului, are și funcția de ofițer de stare civilă. Toate obligațiile și îndatoririle sale sunt prevăzute în legea 215/2001, republicată.

Consiliul Local

Este “parlamentul” unui municipiu, oraș sau comune. La Cluj-Napoca are 27 de membri. Are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local. Hotărârile de Consiliu Local au valoare de lege, dar nu pot prevala în fața unei legi naționale. Foarte important, aprobă bugetul și strategiile propuse de primar; de aceea, primarii nu au putere dacă membrii Consiliului Local îi sunt ostili. Consilierii fac parte din consiliile de administrație ale școlilor și grădinițelor dintr-o localitate.

Președintele Consiliului Județean

Are sarcini asemănătoare unui primar, dar la nivelul întregului județ. Reprezintă județul în fața altor instituții sau persoane, propune bugetul, elaborează strategii (și pune în acord strategiile localităților din județ), coordonează realizarea unor servicii de interes județean (cum ar fi, de exemplu, transportul, furnizarea apei curente, serviciile de canalizare), gestionează situații de urgență la nivelul județului etc. Anul acesta, președintele se alege prin vot direct; la scrutinele precedente, el a fost ales de consilieri.

Consiliul Județean

Este deliberativul județului (36 de membri), aprobă (sau nu) bugetul și strategiile propuse de președintele Consiliului Județean. Ia deciziile privind patrimoniul județului și instituțiile din subordine. De exemplu, la Cluj, în subordinea CJ sunt cele mai multe dintre spitalele din Cluj-Napoca, aeroportul, Compania de apă Someș, Cluj Arena, o companie de drumuri și poduri, respectiv hotelul Univers T și fabrica de pantofi Clujana. Aceste instituții propun niște indicatori de performanță la început de an, care trebuie aprobați de Consiliul Județean.

Un primar câștigă între 7.000 și 13.600 de lei net; ultimul este chiar salariul edilului-șef de la Cluj-Napoca. Președintele Consiliului Județean câștigă aproximativ 11.000 de lei net. Indemnizația lunară pentru consilierii locali, respectiv județeni care participă la ședințele ordinare ori la ședințele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului județean și ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizația lunară a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean. De exemplu, consilierii de la Cluj, locali și județeni, primesc 1.100 net, pe ședință.

Care este miza pentru consilieri, având în vedere indemnizația relativ mică pe care o încasează? Ce v-am arătat mai sus sunt atribuțiile legale, dar există și unele underground. Majoritatea politicienilor au interese și “prieteni”, iar în consiliile din care fac parte pot influența decizii. De exemplu, ca să înțelegeți, pot obține derogări de la indicii urbanistici stabiliți prin planurile în vigoare, ceea ce se poate traduce prin sute de mii de euro în buzunarele unor dezvoltatori. Când votați, în 27 septembrie, gândiți-vă și cine sunt prietenii aleșilor voștri. 🙂