Câți morți sunt prea mulți? Măsurile propuse de Asociația Pro Infrastructură pentru reducerea accidentelor rutiere

România rămâne țara europeană cu cea mai neagră statistică rutieră: peste 1.500 de oameni își pierd viața anual pe șosele, iar alți mii rămân cu răni grave. Două accidente recente – unul la București, altul la Cluj-Napoca – au readus în atenția publicului combinația fatală dintre viteza excesivă și infrastructura urbană prost concepută.

Într-o postare dură, Asociația Pro Infrastructură (API) întreabă: „Câți morți sunt prea mulți?” și le transmite șoferilor români că viteza ucide, dar și că drumurile noastre trebuie reproiectate pentru a preveni greșelile inevitabile ale oamenilor.

„Viteza este decisivă în impactul dintre o cutie de metal de câteva tone și un corp uman firav, din carne și oase”, scrie API.

Asociația amintește de un moment definitoriu pentru siguranța rutieră mondială: în 1995, directorul pentru siguranța traficului din Suedia, Claes Tingvall, a fost întrebat de ministra sa câți morți sunt acceptabili pe șosele. Răspunsul lui – „zero” – a stat la baza conceptului „Viziunea Zero”, preluat ulterior la nivel internațional și, formal, și de România.

„Viziunea Zero” pornește de la trei idei simple:

1. Oamenii greșesc, dar greșelile nu trebuie să fie fatale.
2. Corpul uman este vulnerabil, iar infrastructura trebuie să fie iertătoare.
3. Administratorii drumurilor, proiectanții și poliția au o responsabilitate profesională, nu doar morală, în protejarea vieților.

API arată că siguranța rutieră reală nu se construiește prin radare, amenzi și permise suspendate, ci prin infrastructură urbană inteligentă care îi face pe șoferi să respecte regulile fără să simtă că sunt pedepsiți.

Exemplele oferite de organizație sunt concrete și testate în orașe europene:

• Îngustarea benzilor auto și curbe mai strânse, care îi obligă pe șoferi să reducă viteza.
• Trotuare extinse în colțurile intersecțiilor, care cresc vizibilitatea pietonilor.
• Treceri de pietoni ridicate la nivelul trotuarului, ce ajută persoanele cu mobilitate redusă și încetinesc traficul.
• Refugii mediane între sensuri, care le permit pietonilor să traverseze în siguranță, etapizat.
• Girații și șicane ce reduc unghiurile de conflict și viteza de abordare.

„Aceste măsuri au un grad ridicat de conformare voluntară. Nu irită șoferii precum un indicator de 30 km/h pus pe o stradă unde se fuge cu 60 și oricum nu e băgat în seamă”, explică API.

Organizația atrage atenția că, în România, aceste soluții sunt aplicate timid, haotic sau ineficient, iar multe administrații locale nu înțeleg logica din spatele lor.

„E vremea ca aceste măsuri să fie gândite și implementate pe scară largă. Capitala și marile centre urbane ar trebui să piloteze și să standardizeze soluțiile, apoi să ofere consultanță celor mai mici”, transmite Asociația Pro Infrastructură.