Ca-n basme. Câte clădiri centrale și pericentrale au fost renovate la Cluj, în ultimii opt ani

În urma măsurilor adoptate de Primăria Cluj-Napoca pentru supraimpozitarea clădirilor și terenurilor neîngrijite, peste 1.000 de clădiri din oraș au fost renovate începând cu anul 2016. Anunțul a fost făcut de viceprimarul Dan Tarcea în cadrul ședinței Consiliului Local de luni.

Cluj-Napoca a fost printre primele orașe din țară care au implementat această măsură, imediat după promulgarea legii în 2016. Inițial, nivelul de supraimpozitare a fost de 500%, dar ulterior a fost redus la 200-300%. Scopul acestei inițiative a fost de a încuraja proprietarii să își reabiliteze clădirile, contribuind astfel la transformarea orașului.

„Suntem printre primii în țară. Imediat după ce legea ne-a permis să facem acest lucru, am pus-o în aplicare. Avem peste 1.000 de clădiri repartizate în orașe, mai precis 1.001,” a declarat Dan Tarcea.

1.001. Or fi clădiri sau basmele Șeherezadei? E o glumă doar, nu avem indicii să îl contrazicem pe Tarcea.

Această politică a avut un efect semnificativ asupra aspectului centrului orașului, care arată astăzi mult mai bine decât în urmă cu opt ani. Multe dintre clădirile istorice, aflate în diferite stadii de degradare, au fost reabilitate, aducând o schimbare vizibilă în peisajul urban al Clujului.

Un exemplu recent discutat în Consiliul Local este cel al două clădiri de pe strada Memorandumului, aflate în proces de renovare. Viceprimarul a explicat că principalele dificultăți nu au fost legate de finanțare, ci de obținerea autorizațiilor pentru clădiri considerate monumente istorice și care sunt deținute parțial de Primărie și parțial de proprietari privați.

„Problema nu sunt banii neapărat, ci obținerea autorizațiilor. Sunt monumente istorice, iar avizul Comisiei de Monumente a fost esențial. După foarte mulți ani, am reușit să descâlcim tot acest hățiș, iar acum se lucrează la ambele clădiri,” a precizat Tarcea.