Cartierul de 250 de hectare: masterplanul Sopor. Poftiți la dezbatere!

Autor  admin   în       2 years în urmã     4162 Vizualizări.  

Primăria Cluj-Napoca și Agenția pentru protecția mediului au pus în dezbatere publică planul urbanistic zonal pentru Masterplanul Sopor. Este vorba de super-cartierul care urmează a se ridica în zona Sopor pe o suprafață de 250 de hectare. În această fază, dezbaterea va avea ca scop evidențierea eventualelor probleme de mediu. Este o procedură legală privind evaluarea de mediu.

După avizul de la Mediu, proiectul are nevoie de avizele din partea primăriei, ale Comisiei de siguranța circulației și de la Urbanism.

„Urmează etapa de aprobare a masterplanului în Consiliul local. Va mai exista o dezbatere și la faza de plan urbanistic zonal, cea de la Mediu nu este ultima”, a explicat arhitectul Octav Olănescu.

Cel mai delicat lucru este realizarea asocierilor dintre proprietari. Arhitecții și primăria au mediat întâlniri cu cei aproximativ 900 de proprietari, dar încă nu s-a născut niciuna dintre asociații. În schimb, ar putea să apară procese, dacă nu se găsesc soluții unanim acceptate.

Masterplanul a mai fost pus în dezbatere publică în 2021. Media9 a scris despre asta AICIȘi a prezentat, în premieră, detalii despre ce se va construi aici: Super-cartierul Sopor. Va avea un bulevard și gară pentru trenul metropolitan

Primăria anunță că ne aflăm în fața variantei finale pentru „Elaborarea Plan urbanistic Zonal în condițiile legii nr. 350/2001 modificată și actualizată – PLAN DIRECTOR (MASTERPLAN) SOPOR, propus a fi amplasat în municipiul Cluj-Napoca, zona Sopor, jud. Cluj.

Tema pentru acest viitor cartier a fost stabilită de către municipiul Cluj-Napoca, în calitate de beneficiar al documentației și de către Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania.

Proiectantul general este societatea Asiza Birou de Arhitectură s.r.l. din Cluj-Napoca.

Conform temei concursului internațional de soluții, în urma căruia a fost selectată soluția urbanistică dezvoltată aici, principalele obiective ale acestei documentații sunt următoarele:

  • Obiectivul principal îl reprezintă creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare;
  • Urbanizarea propusă va determina o creștere a interesului pentru noul cartier, prin utilizarea judicioasă a teritoriului, coerența urbanistică, implementarea de soluții pentru creșterea calității vieții și a coeziunii în vecinătate;
  • Considerând nevoile actuale pe piața imobiliară și presiunea pentru construirea de locuințe, noua formă de urbanizare propusă va încerca să contracareze dezvoltarea întâmplătoare sau reglată numai de cererea cantitativă, prin completarea ofertei de locuințe a municipiului Cluj-Napoca pe termen mediu și lung;
  • Se are în vedere gândirea peisajului urban din perspectiva trecătorului, prin propunerea unei texturi urbane variate, mozaicate, care să confere monotonia și anonimatul, conferind identitate diverselor zone ale viitorului cartier;

Conform memoriului explicativ, noul cartier trebuie să fie adaptat tuturor categoriilor de vârstă.

  • Viața de cartier presupune, în accepțiunea contemporană, o abordare urbanistică care să încurajeze și să dezvolte viața comunitară, contactul interuman, participarea la dezvoltarea comunității și angajarea locuitorilor în managementul și administrarea cartierului și a spațiilor publice comunitare;
  • Viitorul cartier trebuie să capete o identitate proprie, recognoscibilă;
  • Se impune co-existența mai multor tipuri de locuire într-un mediu de bună calitate, inclusiv modul de incluziune a locuirii sociale;
  • Să asigure dezvoltarea unei economii circulare puternice și stabile, cu locuri de muncă de calitate și bine calificate

Prin tema program, se urmărește realizarea următoarelor zone și funcțiuni, reglementate flexibil, astfel încât să se muleze pe disponibilitatea colaborativă între proprietari, cu respectarea căilor de circulații stabilite:

  • Locuințe individuale izolate, cuplate, înșiruite, locuințe semi colective, ansambluri de locuințe colective cu dotări complementare aferente, funcțiuni de locuire asistată pentru vârstnici și locuințe publice, destinate locuirii temporare pe termen lung, mediu și scurt, considerând avantajele sociale ale alăturării grupelor de vârste diferite;
  • Echipamentele destinate utilizării temporare se adresează și antreprenorialului, dezvoltării de ateliere destinate micilor investitori, artiștilor, manufacturierilor, hobby-ului, cursurilor practice, O.N.G-urilor sau cluburilor.
  • Unități de învățământ preșcolar primar și general;
  • Zonă mixtă cu regim de construire închis, adiacentă principalelor artere de trafic;
  • Funcțiuni de activități economice cu caracter terțiar;
  • Locuri de urbanitate, spații ce vor favoriza coeziunea socială și experimentele urbane, spații verzi propice socializării.
  • Spațiul civic necesar organizării de evenimente publice trebuie să fie flexibil și ușor de transformat pentru evenimentele temporare (să permită accesul transportului greu, amplasarea de echipamente temporare (scene, tribune, chioșcuri, corturi, mese etc) dotate cu acces la curentul electric, sisteme de depozitare temporară a deșeurilor etc;
  • Zone verzi pentru sport și agrement, adiacente cursurilor de apă cu rol de culoar ecologic cu alei pietonale, piste pentru biciclete și măsuri de protecție pentru eventuale inundații;
  • Zone de circulații pietonale, nemotorizate sau ciclabile, circulații motorizate și amenajări aferente;
  • Funcțiuni de interes public, divertisment, cultură și locuri de întâlniri sociale. Viața comunitară trebuie să-și găsească locuri de întâlnire și de desfășurare a unor activități, atât de loisir și destindere, cât și pentru dezvoltarea și întreținerea de abilități: fablab-uri, centre de meșteșuguri, cercuri de hobby, co-working etc.
  • De asemenea sunt necesare și zone destinate întâlnirilor comunitare în țesutul cartierului.

Cum va fi realizată circulația în viitorul super-cartier 

Zona viitorului cartier va fi străbătută de două trasee majore de circulație publică:
• Inelul Sudic – Tronsonul Someșeni-Borhanci pe treimea superioară nordică a teritoriului;
• Calea Soporului – cu traseul conform celui prevăzut în Planul Urbanistic General.
Alături de aceste două viitoare circulații majore, în prezent există căi de circulație sub formă de drumuri agricole sau drumuri de exploatare.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit
În memoriul întocmit de proiectanții de la Asiza Birou de Arhitectură, terenul este în mare sa suprafață liber de construcții, utilizarea actuală a teritoriului studiat fiind predominant agricolă. În zonă sunt puține clădiri edificate, cele mai multe fiind locuințe individuale izolate și locuințe colective.

Pe suprafața ce urmează a fi reglementată au fost înregistrate cadastral imobile-construcții: 24 de locuințe individuale, un depozit al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, 7 clădiri de locuințe colective, clădirea centrului comercial Selgros și câteva construcții agro-tehnice.

Zona se află sub incidența proiectelor de infrastructură majoră de circulație:

1. Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții;

2. Centura Metropolitană Drum Transregio Feleac TR35 și drumurile de legătură
Cele 2 proiecte majore de infrastructură de transport sunt raportate la nivel zonal cu studii la această scară, proiecte la care propunerea pentru PUZ Masterplan Sopor se subordonează ori se articulează.

Structura și organizarea PUZ-ului Masterplan Sopor are la bază valorificarea cadrului natural. Toate spațiile verzi publice propuse, explicate în memoriul tehnic, sunt concepute sub forma unui sistem verde conectat.

Acest sistem verde conectat se articulează armonios cu viitorul Parc Est propus în zona lacurilor Gheorgheni și cu peticul de habitat Livada Palocsay.

De asemenea traseul Pârâului Becaș este inclus în acest sistem sub formă de coridor ecologic, împreună cu toate văile cursurilor de apă torențiale păstrate într-o formă cât mai naturală.

Bilanțul teritorial general este prezentat în cele două tabele de mai jos – situația existentă și situația propusă:

Documentațiile pot fi consultate la sediul APM Cluj sau al primăriei Cluj-Napoca, în zilele de luni-vineri între orele 9:00-13:00. Ele pot fi consultate și online, pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro la secțiunea Locuire/Strategii urbane/Informarea și consultarea publicului.

Municipalitatea anunță faptul că propunerile scrise și comentariile publicului se primesc zilnic la sediul primăriei Cluj-Napoca sau online pe adresa registratura@primariaclujnapoca.ro și la sediul APM Cluj, tel. 0264-410722, fax. 0264-412914 e-mail office@apmcj.anpm.ro până la data de 18.07.2022. 

 

 

 

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.