Care este treaba cu blocul de pe Parâng

Dezvoltarea urbanistică a Clujului trezește emoții aproape săptămânal. Fiecare proiect de bloc are capacitatea de a stârni vâlvă și de a porni o cascadă de comentarii pe Facebook. Putem cădea de acord că Primăria nu reușește mereu să păstreze un echilibru în ceea ce privește urbanismul, că nu are proceduri și că este “bocodependent”. Pe de altă parte, se construiește peste tot în lume; este o nevoie, pentru că populația din orașe crește. Statisticile spun că, în 2050, peste 80% din populația lumii se va concentra în aglomerări urbane. 

Media9 v-a obișnuit cu articole din zona urbanismului. De aceea, după colegii furioși care au sancționat “blocurile nesimțite”, ne permitem să ne dăm și noi cu părerea despre ansamblul imobiliar propus între străzile Parâng și Mehedinți. Am discutat inclusiv cu proiectantul, Vlad Negru, de la Transform; el este membru în comisiile de urbanism atât la municipiu, cât și la județ.

Prima informație este că blocul propus NU se poate realiza în actualul context. Parcela apare în planul urbanistic general (PUG) ca o unitate teritorială de referință (UTR) M4, pe care de pot construi maximum trei etaje. Așa că primul lucru care trebuie obținut este schimbarea UTR-ului, iar pentru asta este nevoie de avizul Primăriei. Dacă este corectă încadrarea ca M4, asta este o altă discuție. „M4 este o încadrare pentru artere periferice, pe când arealul unde se propune ansamblul imobiliar nu se află într-o asemenea situație, nici măcar nu este traversat de vreun drum”, a explicat Vlad Negru.

“Aria reglementată se găsește la limita sud – vestică a cartierului Mănăștur, într-o zonă de tip ”no man’s land”, prinsă între două zone ale cartierului, fiecare cu caracterul și cu dotările ei și între care legătura se face doar prin intermediul str. Bucegi”, se arată în documentație. 

8.321

de metri pătrați are zona studiată prin PUZ, în totalitate privată. 3.286 de metri pătrați vor fi cedați domeniului public: se va realiza un drum de acces, un parc public și o pasarelă peste pârâul Calvaria.

Terenul s-a aflat în domeniul privat al municipiului și a fost oferit la schimb celor care solicitau retrocedări de terenuri în zona unde s-a construit parkingul Negoiu.

S-a tot discutat despre faptul că blocul primește în vecinătate o bază sportivă. Putem compara situația cu blocul lui Vasile Salanță, de lângă Parcul Rozelor, unde Primăria vine și revitalizează Canalul Morii și spațiul adiacent? Da, se poate. Doar că proiectul de bloc de pe Parâng a fost proiectat înainte de ideea noii baze sportive “La terenuri”. Este adevărat, s-au propus inițial două blocuri, dar dezvoltatorul a renunțat la unul. 

În acest moment, proiectul este în fază de consultare publică și urmează să fie dezbătut în Comisia de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei. După emoția colectivă creată de colegii jurnaliști, e posibil să piardă din anvergură. 🙂

Blocul ar urma să aibă trei niveluri de subsol, parter, zece etaje întregi și unul tehnic. Va fi exact la înălțimea maximă a blocurile de pe strada Parâng, niciun centimetru mai sus.

Coratim srl este societatea care dezvoltă proiectul din zona Parâng. Îl cunoașteți pe patron, Daniel Dumitraș, cel care a ucis cu mașina sa, în 2019, pe strada Câmpul pâinii, un tânăr ce trecea strada regulamentar, pe trecerea de pietoni.

180

de apartamente ar urma să aibă blocul. Acesta este gândit cu spații comerciale și un restaurant cu 70 de locuri la subsol, care de fapt este demisol, întrucât există o diferență de nivel.

290

de locuri de parcare au fost imaginate pentru noul ansamblu propus, dintre care 260 în garaj.

DECLARATIE

„Conform PUG, teritoriul studiat prin PUZ este incadrat in UTR UM4 – Zonă de urbanizare Zonă mixtă cu regim de construire deschis, adiacentă arterelor de importanţă locală, zona pentru care regimul maxim de inaltime admis este de (1-2S)+P+2E+R si (1-2S)+P+3E+R pentru parcele de colt. Prin PUZ se solicita instituirea de reglementari noi in ceea ce priveste regimul de inaltime admis, se doreste sa aduca o modificare prevederilor din Regulamentul PUG in ceea ce priveste regimul de inaltime, propunand (1-3S)+P+10E, asemanator cu regimul blocurilor de locuinte de pe str. Parang. Teoretic, conform prevederilor legale, prin PUZ se pot stabili reglementari noi privind regimul de inaltime, practic e o chestiune de oportunitate, se analizeaza daca solicitarea este viabila din punct de vedere urbanistic sau nu este. Anterior dezbaterii studiilor de urbanism in comisia de specialitate, acestea sunt supuse informarii si consultarii publicului. Pentru varianta initiala supusa consultarii, opiniile primite din partea publicului au fost, in general, pentru mentinea regimul de inaltime admis prin PUG”.

Andreea Mureșan, șefa biroului Strategii Urbane, Primăria Cluj