Capitolul la care Clujul este superior Oradiei. „Dacă se făcea așa ceva la Cluj, Boc era linșat, fugeau oamenii cu furci și topoare după el”

O discuție recentă pe Reddit a scos la iveală o diferență semnificativă între abordările urbane din Cluj-Napoca și Oradea în ceea ce privește amenajarea malurilor râurilor. Totul a pornit de la comparația culorilor pavajului, însă utilizatorii au remarcat un aspect mult mai important: absența arborilor și a spațiilor naturale în proiectul pe malul Crișului, din Oradea, în contrast cu amenajările de pe malurile Someșului din Cluj.

Oradea: malul pavat al râului

Reamenajarea malului Crișului Repede a fost lăudată pentru aspectul curat și modern, dar criticată pentru lipsa arborilor și a vegetației. Într-o perioadă în care naturalizarea zonelor urbane este o prioritate pentru a combate efectele insulelor de căldură, această alegere ridică semne de întrebare.

„Dar unde e verdeața? Copacii? Dacă se făcea așa ceva la Cluj, Boc era linșat, fugeau oamenii cu furci și topoare după el. Un copac nu văd în poză. Centrul Oradiei duce lipsa maximă de copaci și verdeață, dar deh, au clădiri vopsite fain.”, a scris un utilizator.

Clujul a optat pentru renaturalizare

În contrast, amenajările de pe malurile Someșului din Cluj-Napoca pun accent pe integrarea naturii în spațiul urban. Unii dintre cetățeni acuză administrația că „betonează”; poți critica Primăria pentru multe lucruri, dar aici nu. Și-a făcut treaba cât s-a putut de bine.

Zonele renovate includ arbori, spații verzi generoase și locuri destinate relaxării în aer liber. Este și pavaj? Cu siguranță, pentru ca să te poți plimba prin spațiul verde fără să pleci cu noroi pe pantofi.

Această strategie nu este doar estetică, ci și funcțională. Prin crearea de spații verzi, Clujul contribuie la reducerea efectului insulelor de căldură și la îmbunătățirea calității aerului. În zona centrală sunt destule exemple de bună practică.

Efectele insulelor de căldură: De ce natura este vitală

În orașele moderne, pavajul și betonul excesiv contribuie semnificativ la efectul insulelor de căldură. Temperaturile în zonele pavate pot crește semnificativ față de cele din zonele verzi, afectând confortul locuitorilor și crescând consumul de energie pentru răcire.

Din acest motiv, includerea arborilor și a spațiilor verzi nu este doar un detaliu opțional, ci o necesitate.

Deși Oradea a fost adesea dată ca exemplu de bune practici urbane, cazul malului Crișului Repede arată că nu toate investițiile sunt superioare celor din Cluj.