Cadastrarea sistematică: scandal la Chinteni, erori la Borșa. În Sălaj sunt primari care refuză și ce-i gratis

Cadastrarea sistematică generală poate genera creșterea valorii imobilelor fără cheltuieli din partea cetățenilor, dar are nevoie de mai multă implicare din partea Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a primăriilor și a societăților de topografie.

Începând din anul 2015, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a demarat Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) 2015-2023 – proiect major în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare, care asigură întabularea gratuită a imobilelor din proprietate, sprijinind atât realizarea unor obiective strategice de dezvoltare locală/regională care trenează, cât și pe cetățenii de rând.

Un aspect fundamental asociat Programului este că asigură înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prioritare fiind terenurile agricole, pentru evitarea riscului suspendării schemelor de plăţi în agricultură şi cele aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional. 

Fondurile aferente lucrărilor de înregistrare sistematică provin din veniturile proprii ale ANCPI, în cuantum de 900 de milioane de euro, fonduri accesate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, AXA prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară, în cuantum de peste 300 de milioane de euro, precum şi din bugetele locale.

Tergiversări în atribuirea contractelor prin POR

Cu toate că Agenția preconiza că în luna aprilie va derula o nouă procedură de licitaţie pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor prevăzute pentru finanţare în etapa a III-a prin intermediul POR 2014 – 2020, pe fondul pandemiei noului coronavirus, anunțul de participare privind atribuirea serviciilor de înregistrare sistematică în sistem integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor a fost publicat doar în data de 19 iunie. Astfel, având în vedere că o bună parte din 2020 s-a scurs, autoritățile sunt obligate să gestioneze eficient noua procedură, mai ales că este vorba despre oportunitatea de a accesa fonduri europene prin POR pentru 16 unități administrativ teritoriale (UAT) din județul Cluj și 9 UAT din județul Sălaj, care se pot pierde în cazul consemnării unor noi întârzieri.

În situația în care cea de-a IV-a licitație aferentă etapei a III-a de finanțare se va realiza fără impedimente, PNCCF 2015-2023 va fi extins la nivelul a 16 UAT din judeţul Cluj, după cum urmează: Călărași, Câțcău, Chiuiești, Ciurila, Cuzdrioara, Feleacu, Gârbău, Iara, Luna, Mărgău, Mihai Viteazu, Petreștii de Jos, Ploscoș, Poieni, Săndulești și Săvădisla, în timp ce alte 10 UAT vor fi cuprinse într-o procedură de atribuire aflată în stadiul de pregătire a documentaţiei.

Totodată, în această procedură de atribuire extinderea Programului la nivelul județului Sălaj cuprinde 9 UAT (Almaşu, Boghiş, Cizer, Cuzăplac, Hida, Ip, Nuşfalău, Pericei şi Rus), în timp ce alte 12 UAT vor face obiectul unei proceduri de atribuire viitoare.

Menționăm că primele 3 licitații organizate de Agenție pentru etapa în cauză au fost anulate în cursul anului 2019, deoarece nu a fost depusă nicio ofertă, societățile de topografie motivând că sumele decontate sunt mici raportat la costurile pe care le implică activitățile subsecvente înregistrării sistematice a imobilelor.

Scandal la Chinteni

Urmare a calității îndoielnice a lucrărilor de cadastrare sistematică realizate de societatea GAUSS SRL Timișoara în comuna Chinteni, cetățenii continuă depunerea de solicitări privind corectarea neregulilor identificate în cadrul documentațiilor. 

700

de contestații au fost depuse până în prezent, la Chinteni.

Principalele cauze care au determinat apariția numărului crescut de erori vizează atât necorelarea datelor din teren cu documentele aferente furnizate de cetățeni, efectuarea unor măsurători în mod formal (cel mai probabil din birou), cât și alocarea de către operatorul privat a unor resurse insuficiente (implicarea unui număr redus de angajați fără experiență). 

În acest context, Lucia Suciu, primarul de la Chinteni, continuă să acuze atât conducerea Oficiului, cât și societatea timișoreană, deoarece documentaţia a fost acceptată chiar dacă se constată un număr atât de ridicat de nereguli.

Erori la Borșa

De asemenea, documentația aferentă UAT Borșa a fost returnată de angajații OCPI Cluj antreprenorului, deoarece s-a constatat că numărul erorilor juridice și tehnice este unul ridicat, motiv pentru care este necesară refacerea întregului dosar. De asemenea, se cunoaște că societatea GAUSS SRL Timișoara este în întârziere cu acest dosar de peste 6 luni, motiv pentru care i se vor aplica penalități pentru fiecare zi de întârziere până când Agenția va da acceptanța (ultima etapă din cadrul Programului) pentru documentația în cauză.

Situația e în aer la Jucu, Iclod și în alte localități

Totodată, documentația aferentă UAT Jucu este încă în afișare la sediul Primăriei, urmând ca în funcție de numărul solicitărilor de corectare depuse să se decidă la nivelul Agenției dacă i se dă cea de-a doua acceptanță sau nu.

Cu toate că în jurul datei de 20 mai, documentația aferentă UAT Iclod a trecut de procesul de verificare efectuat la nivelul OCPI Cluj, ANCPI a dat acceptanța finală abia în data de 16 iunie, situație care ridică suspiciuni că probabil au fost identificate nereguli. 

Astfel, deși până la începutul anului 2020 trebuiau predate și preluate documentațiile pentru 6 UAT din județul Cluj, doar trei au primit cea de-a II-a acceptanță a Agenției: Aghireșu, Chinteni și Vultureni. Ulterior s-a dovedit că dosarele conțin o serie de erori pentru care cel mai probabil muncesc funcționarii Oficiului clujean în vederea corectării, nu operatorii privați care și-au încasat deja sumele integral, conform contractului. 

Sperăm că documentele UAT Iclod și Jucu, respectiv cele care vor fi refăcute pentru UAT Borșa, vor avea o calitate superioară celei de la Chinteni.

În altă ordine de idei, în cea de-a VI-a sesiune de finanțare a lucrărilor la nivel de sector cadastral, din cele 51 de UAT care au semnat contracte de finanțare cu Oficiul, doar 26 de primării au semnat contracte privind servicii de înregistrare sistematică cu societățile de topografie. Primăriile care au astfel de contracte cu societățile de profil sunt: Băișoara, Bobâlna, Călărași, Cămărașu, Căpușu Mare, Cătina, Ceanu Mare, Chiuiești, Ciucea, Ciurila, Cojocna, Cornești, Frata, Gârbău, Geaca, Gilău, Iara, Izvoru Crișului, Jichișu de Jos, Pălatca, Recea – Cristur, Sâncraiu, Săndulești, Suatu, Țaga și Tritenii de Jos.

Principala cauză pentru consemnarea în fiecare an a acestei stări de fapt, o constituie menținerea deficiențelor privind prețurile mici achitate de Agenție – topografii refuzând să se implice în schimbul obținerii unor sume care nu acoperă cheltuieile ocazionate de realizarea lucrărilor subsecvente. În aceste condiții, deși primăriile din zonele cu forme geografice greu accesibile încheie contracte cu Oficiul, nu reușesc să încheie contracte privind servicii de înregistrare sistematică cu operatorii.

Beneficii de care judeţul Sălaj nu profită

O situația similară se înregistrează și la nivelul judeţului Sălaj, unde lucrurile nu stau foarte bine, din păcate, având în vedere că interesul administraţiilor publice locale pentru accesarea fondurilor şi implementarea programului este unul scăzut, iar topografii se plâng de lipsă de sprijin din partea acestora.

Grav este că în cele 6 sesiuni de finanţare ale OCPI Sălaj au fost semnate puţin peste 80 contracte de execuţie, fiind recepţionate doar 7 sectoare cadastrale (3 în Buciumi, 2 în Marca şi câte unul în Cuzăplac şi Zimbor). Spre exemplu, în sesiunea a VI -a de finanţare a Oficiului (decembrie 2019) s-au semnat 38 de contracte de finanţare cu UAT, însă doar 26 dintre acestea au reuşit să încheie contract de servicii cu un topograf autorizat (Băbeni, Bălan, Bănişor, Bobota, Camăr, Chieşd, Cizer, Coşeiu, Cuzăplac, Dobrin, Fildu de Jos, Gârbou, Hida, Jibou, Mirşid, Năpradea, Românaşi, Şamşud, Sânmihaiu Almaşului, Şărmăşag, Someş-Odorhei, Surduc, Treznea, Valcău de Jos, Vârşolţ şi Zimbor). 

Şi mai grav este că există comune care nici nu vor să audă de acest proiect, precum comuna Şimişna, al cărei primar nu a fost deloc interesat, în cei 5 ani ai programului, să înregistreze gratuit imobilele cetăţenilor comunei.

Având în vedere ritmul scăzut cu care se derulează implementarea PNCCF 2015-2023, ar fi de dorit ca cetăţenii să îşi dea interesul mai mult şi să susţină demersurile autorităţilor şi a topografilor prin furnizarea documentelor necesare activităţii de înregistrare sistematică.

Pentru a înţelege mai bine Programul, reprezentanţii teritoriali ai oficiilor de cadastru vor derula întâlniri în teren cu cetăţenii pentru a le vor explica beneficiile dar vor vorbi şi despre nevoia de sprijin a autorităţilor pentru finalizarea cadastrării. Printre primele comune în care se vor derula întâlniri în teren sunt UAT care pot beneficia de finanţare europeană prin POR odată cu atribuirea contractelor de către Agenție în cea de-a IV-a publicare a licitaţiei pe SEAP.

Situaţia programului Registrul Agricol Naţional

Implementarea RAN are ca obiectiv centralizarea datelor din registrele agricole de la nivelul UAT într-un sistem central, electronic şi securizat. O problemă semnalată recent în mediul administrației publice locale este faptul că având în vedere că programul RAN, care a beneficiat de finanțare europeană s-a încheiat, în prezent aplicația nu poate fi utilizată deoarece nu mai beneficiază de servicii de mentenanță, stare de fapt care a obligat primăriile să continue gestionarea datelor relativ la registrul agricol exclusiv prin aplicațiile informatice proprii.

Până la transferul datelor respective în RAN, pentru a nu se pierde evidența terenurilor agricole, fiecare primărie trebuie să-și actualizeze datele, însă după cum suntem obişnuiţi, nu toate UAT au făcut acest lucru. Spre exemplu, aproximativ 20% din comunele judeţului Sălaj fie nu îşi păstrează evidenţa terenurilor agricole din comună, fie le păstrează într-un mod deficitar. 

Reprezentanţii Agenției doresc să simplifice procesul de transfer al datelor din aplicaţiile locale în RAN, însă ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca fiecare comună să îşi facă datoria şi să implementeze în format electronic datele din registrele agricole fizice.

Beneficiile cadastrării

Printre beneficiile de care se bucură cetățenii în urma realizării PNCCF 2015-2023 se numără:

– crearea unui sistem unitar şi comprehensiv de evidenţă tehnică, juridică şi economică a proprietăţilor, ca bază reală pentru evaluarea, impozitarea şi tranzacţionarea acestora, pentru garantarea drepturilor prevăzute de Constituţia României (dreptul la proprietate), respectiv pentru dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură;

– facilitarea procedurilor de accesare a unor resurse financiare nerambursabile (ex. fonduri APIA), concomitent cu înlăturarea riscului suspendării unor scheme de plăţi din agricultură;

– reducerea termenelor pentru soluționarea cererilor de carte funciară și plan cadastral;

– creşterea gradului de siguranţă a tranzacţiilor imobiliare, respectiv vânzarea/cumpărarea mai rapidă şi uşoară a unui imobil;

– facilitarea eliberării certificatelor de moștenitor pentru transmiterea imobilelor la urmaşi;

– înregistrarea imobilelor deținute fără acte (de către posesori);

– actualizarea registrelor de evidență cadastrală ale primăriilor;

– înlăturarea riscului prejudicierii fondurilor bugetare şi externe disponibilizate în scopul realizării Programului.