Bucureștiul are deja harta verde 3-30-300. Urmează Clujul: „Vom prelucra datele pro bono”

Bucureștiul beneficiază de luna aceasta de o hartă a calității vieții bazată pe criteriile ecologice 3-30-300, iar Clujul este pe cale să urmeze exemplul capitalei.

Grație unei inițiative inovatoare, orașul de pe Someș va avea curând o hartă similară, care va evalua cât de verde și sănătos este mediul urban. Aceasta inițiativă a devenit posibilă datorită implicării arhitectului Mircea Munteanu, de la Metapolis Architects, care colaborează cu echipa RPR Birou de studii contemporane și beneficiază de sprijinul generos al International Climate and Environmental Research Foundation (i-CERF).

„Cred că municipalitatea clujeană va găsi resursele pentru cumpărarea datelor (pentru Cluj n.r.), ea este relativ mică. Noi partea de prelucrare și publicare a datelor o putem face pro bono,” a declarat Mircea Munteanu, pentru Media9. Conform estimărilor, suma necesară pentru achiziționarea datelor se ridică la aproximativ 5.000 – 6.000 de euro, o sumă modestă în comparație cu impactul pozitiv pe care această hartă îl va avea asupra calității vieții din oraș.

În timp ce Bucureștiul a reușit deja să publice datele ecologice 3-30-300, Clujul se pregătește să urmeze, iar locuitorii vor putea evalua în detaliu gradul de acoperire a spațiilor verzi din oraș. Proiectul va oferi o bază solidă pentru planificarea intervențiilor urbane și dezvoltarea rețelelor de spații verzi, esențiale pentru un oraș în plină expansiune.

Ce presupune harta verde pentru Cluj-Napoca?

Harta verde bazată pe criteriul 3-30-300 va oferi o imagine detaliată asupra stării și distribuției spațiilor verzi din Cluj-Napoca, sprijinind astfel autoritățile locale și comunitatea în adoptarea unor decizii fundamentate pentru îmbunătățirea calității vieții urbane. Datele vor contribui la fundamentarea politicilor publice și vor ajuta la stabilirea priorităților în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor verzi.

Acest proiect vine într-un moment în care multe dintre orașele României au nevoie de soluții rapide și eficiente pentru a combate poluarea și supraaglomerarea urbană. Spre deosebire de București, unde datele au fost deja obținute prin intermediul unei colaborări extinse între experți internaționali și locali, Clujul este pe cale să devină următorul oraș care beneficiază de această inițiativă, grație implicării unor grupuri locale și a sprijinului comunității.

În România, administrațiile publice locale sunt adesea criticate pentru lipsa de acțiune în ceea ce privește dezvoltarea și protejarea spațiilor verzi. Astfel de inițiative locale, susținute de ONG-uri, grupuri civice sau sponsorizări private, pot aduce schimbări majore. În contextul Clujului, suma necesară pentru achiziționarea datelor este considerată accesibilă atât pentru bugetul local, cât și pentru eventuale donații private, așa cum subliniază experții implicați.

Ce înseamnă principiul 3-30-300

Regula 3-30-300 reprezintă un cadru de referință ecologic urban menit să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții, având la bază trei criterii esențiale:

– 3 arbori: Fiecare persoană ar trebui să poată vedea cel puțin trei arbori de la fereastra casei, biroului sau școlii, contribuind astfel la un aer mai curat și la starea de bine a locuitorilor.

– 30% suprafață umbrită: Fiecare zonă urbană ar trebui să fie umbrită în proporție de cel puțin 30% prin intermediul arborilor maturi, pentru a crea un microclimat sănătos și a proteja locuitorii de căldura excesivă din timpul verii.

– 300 de metri până la cel mai apropiat parc: Orice locuitor ar trebui să aibă acces la un parc sau un spațiu verde la o distanță de maximum 300 de metri de casă, pentru a facilita recreerea, socializarea și mișcarea în aer liber.

Aceste criterii au scopul de a îmbunătăți semnificativ mediul urban și de a crea un oraș sustenabil, verde, care să facă față provocărilor climatice contemporane. Harta 3-30-300 va oferi clujenilor o imagine clară asupra stării actuale a spațiilor verzi și a modului în care acestea contribuie la calitatea vieții.

Clujenii vor putea astfel înțelege mai bine cât de „verde” este orașul lor și vor putea evalua ce intervenții sunt necesare pentru a asigura un mediu de viață sănătos și prietenos cu mediul.