Borhanciul, ținut sub embargou. Până vine centura. Care n-a plecat încă :))

Autor  Ionel Lespuc   în       4 luni în urmã  

Administrația locală din Cluj-Napoca păstrează tradițiile. Nu pe cele legate de patrimoniu sau cultură, ci pe cele legate de blocaje urbane. În Borhanci, un embargou impus dezvoltării imobiliare în urmă cu patru-cinci ani este menținut cu o determinare aproape romantică, deși între timp realitatea a evoluat. Sau, mai bine zis, n-a evoluat deloc.

La cea mai recentă ședință a Comisiei de urbanism, viceprimarul Dan Tarcea le-a transmis proiectanților unui ansamblu de 26 de case că… mai au de așteptat. Nu pot construi decât după 2026, când – spune Primăria – se va realiza centura metropolitană. Între timp, pot lucra la drumuri și utilități.

Dar haideți să coborâm pe pământ. Suntem în 2025. Contractul pentru execuția centurii nu este semnat. Avem doar un câștigător de licitație, urmează un an de proiectare și, în cel mai optimist scenariu, șantierul se va deschide în 2026. Asta dacă toate planetele se aliniază. Finalizarea este estimată pentru 2029. Așadar, nu doar că lucrările nu vor fi gata în 2026, dar nici nu vor fi începute.

Și atunci, de ce rămâne acest an – 2026 – bătut în cuie, rostit pe un ton grav în comisii, trecut în avize și impus dezvoltatorilor? Ce sens mai are această dată, dacă toată lumea știe că nu are legătură cu realitatea? De ce am folosi un termen fictiv pentru a bloca investiții reale?

Privații au fost și mai sunt ținuți pe loc – inclusiv cei care aveau mici proiecte de case – de bâlbâiala lungă și obositoare a Primăriei pentru construirea centurii.

Proiectul vizat acum este unul modest: 1,7 hectare, pe latura sudică a străzii Borhanciului. 26 de case individuale, spații verzi, clădiri de mici activități economice și circulații auto/velo/pietonale pe 4.200 mp. Totul aprobat, dar interzis până la o dată care nu mai are nicio legătură cu șantierul centurii.

 

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.