Boc îl acuză pe Sărmaș că l-a atacat cu ‘ferma de boți’. Ce înseamnă, cât costă și cât de (i)legal este

„‘Ferme de boți’ au fost folosite în campania electorală locală împotriva mea pentru prima dată în România la cel mai înalt nivel de către Sabin Sărmaș”, asta a spus Emil Boc zilele trecute, citat de zcj.ro. Sărmaș a ripostat, susținând că boții sunt cei peste 37.000 de oameni care l-au votat la alegerile locale. „Urmează un nou atac, cu toți boții ăia care m-au votat la locale, și care îl vor ataca din nou, din aer, din apă, de pe uscat, așa cum spunea el, cu intenția clară de a câștiga alegerile parlamentare la Cluj”, a transmis candidatul independent.

Media9 a documentat subiectul „fermelor de boți”, ca să înțelegeți ce înseamnă, cât costă și, mai ales, dacă e legal. Pentru că nu e.

„Fermele de boți” sunt rețele organizate de conturi false sau automate (boți) utilizate pentru a influența opinia publică, a manipula discuțiile online sau a răspândi dezinformări. Aceste structuri pot fi folosite în scopuri politice, comerciale sau de propagandă.

Cum funcționează:

Fermele de boți operează prin crearea și gestionarea unui număr mare de conturi false pe platforme de social media, forumuri sau site-uri de știri. Aceste conturi sunt programate să posteze automat mesaje, să comenteze sau să distribuie conținut specific, amplificând anumite narațiuni sau atacând oponenți. Unele ferme combină activitatea boților cu cea a operatorilor umani, care intervin pentru a face interacțiunile mai credibile și pentru a gestiona situațiile complexe.

Costuri implicate:

Costurile asociate cu operarea unei ferme de boți variază în funcție de complexitatea și amploarea operațiunii. Acestea pot include:

•Dezvoltarea și întreținerea software-ului: Crearea de programe care să gestioneze automat conturile și să interacționeze pe diverse platforme.

•Infrastructura tehnică: Servere și alte echipamente necesare pentru a susține activitatea continuă a boților.

•Resurse umane: Angajarea de personal pentru monitorizarea și ajustarea campaniilor, precum și pentru intervenții manuale atunci când este necesar.

•Achiziționarea de conturi sau numere de telefon: Pentru a crea conturi false, este adesea necesară achiziționarea de numere de telefon sau alte mijloace de verificare.

Estimările sugerează că operarea unei astfel de ferme poate costa de la câteva mii până la zeci de mii de dolari pe lună, în funcție de dimensiune și sofisticare.

Prezența în România:

În România, subiectul „fermelor de boți” a fost adus în discuție în contextul campaniilor electorale. Recent, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a declarat că nu a fost informată oficial despre existența vreunei ferme de boți active în țară, dar a precizat că este în contact cu alte entități pentru a colecta mai multe informații pe acest subiect. De asemenea, Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat existența fermelor de troli, boți și conturi false în România, menționând că acestea sprijină anumiți candidați pe rețelele sociale.

Este important de menționat că, deși au fost identificate astfel de activități, autoritățile nu au oferit detalii specifice despre amploarea sau impactul acestora în România.

Utilizarea „fermelor de boți” în România ridică probleme legale semnificative. Aceste rețele de conturi false sau automate sunt adesea folosite pentru a manipula opinia publică, a răspândi dezinformări sau a influența procesele electorale, acțiuni care pot încălca legislația națională.

Conform legislației românești, astfel de activități pot fi asociate cu infracțiuni precum:

•Constituirea unui grup infracțional organizat: Organizarea și coordonarea unei rețele de boți poate fi interpretată ca formarea unui grup cu scop infracțional.

•Acces ilegal la un sistem informatic: Utilizarea neautorizată a platformelor online sau compromiterea securității acestora poate fi considerată acces ilegal.

•Înșelăciune: Crearea și utilizarea de conturi false pentru a induce în eroare utilizatorii reali poate fi încadrată ca înșelăciune.

•Comunicarea de informații false: Răspândirea intenționată de informații neadevărate prin intermediul boților poate constitui o infracțiune.

Recent, Poliția Română a deschis un dosar penal privind posibile infracțiuni legate de „fermele de boți”, investigând aspecte precum constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, înșelăciune și comunicarea de informații false.

Altfel spus, utilizarea „fermelor de boți” în scopuri de manipulare sau dezinformare este considerată ilegală în România și poate atrage sancțiuni penale.