Avem 200 de milioane de euro pentru școală, cum (nu) îi cheltuim

Raportăm procentele de promovabilitate la Bacalaureat cu mândrie, însă mai sunt absolvenți care nu reușesc să depășească media 6 la examenul maturității. Pentru ei, România a accesat un împrumut de 200 de milioane de euro, pentru proiectul ROSE – Romania Secondary Education. Elevii cu medii mici fac cursurile remediale sau excursii de documentare, pentru a-și îmbunătăți rezultatele școlare. Numai că țara noastră nu își dă deloc interesul. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) alocă bani cu greu, reușind să atragă un procent infim din cei 200 de milioane, așa că și activitățile se fac greu, uneori doar pe hârtie. Un proiect menit să ridice nivelul de educație al tinerilor români a fost acum afectat și de pandemie, așa că se pregătește să livreze rezultate proaste.

Dacă, per total, învăţământul românesc a reuşit să obţină o notă de trecere în contextul epidemiologic provocat de COVID-19, printre efectele negative generate de pandemie asupra derulării anului şcolar 2019-2020 se numără previzibila apariţie a unor sincope în absorbţia fondurilor europene sau a celor împrumutate de la Banca Mondială. Asta după ce au fost suspendate toate activităţilw educative, remediale şi extraşcolare planificate şi prevăzute în cadrul proiectelor din domeniul educaţiei.

Dacă suntem pragmatici şi realişti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării oricum întâmpina probleme în implementarea proiectelor strategice naţionale de îmbunătăţire a calităţii actului educaţional, chiar şi în condiţii normale de trai, aşa că nici nu vrem să ne gândim cum o să decurgă lucrurile dacă suspendarea activităţii în unităţile de învăţământ se va prelungi şi după începerea anului şcolar 2020-2021.

Să luăm ca şi exemplu proiectul ROSE. Conform auditului independent pe anul 2018 (revizuit în 25 octombrie 2019), din totalul sumei de 200.000.000 euro, în perioada 2016-2018 (aproape jumătate din perioada de implementare) au fost utilizaţi doar 12.607.982 euro, adică doar 6%, deşi trebuia să fie utilizați 50% din fonduri. Practic, noi, ca ţară, am cerut un împrumut şi Banca Mondială ni l-a acordat, însă cu un singur amendament: conform acordului de împrumut, ratificat prin Legea nr. 234/2015, data-limită de tragere a fondurilor este finalul lui 2020, acestea trebuie returnate până în 2034 iar pe lângă dobândă, România are costuri suplimentare constând într-un comision iniţial de 0,5 milioane euro şi un comision de angajament anual de 0,25% din suma netrasă din împrumut. 

Conform concluziilor ultimului raport de audit realizat de Moore Stephens, la finalul anului 2019, sunt previzibile apariţia unor sincope în continuarea proiectului, cauzate de mai multe disfuncţii. S-a alocat un buget insuficient la începutul anului 2018, atât la nivel de credite bugetare, cât şi la nivel de credite de angajament, având ca efect imposibilitatea alocării la timp şi conform sumelor solicitate a tranşelor pentru granturile din Runda I, imposibilitatea semnării granturilor pentru liceele din Runda a II-a ori a lansării rundei a doua de granturi pentru universităţi şi imposibilitatea semnării unor contracte esenţiale derulării proiectului (cum ar fi cel de asistenţă tehnică pentru monitorizarea schemelor de granturi şi activităţi de mentorat). De asemenea, auditorii independenţi au prezentat faptul că, deşi alocarea tardivă a bugetului rectificat din 2018 a pus în pericol cheltuirea fondurilor suplimentare în lunile rămase, la finalul anului 2018 a fost cheltuit 93% din bugetul universităţilor şi al Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE), respectiv 84% din bugetul granturilor pentru licee. 

În cadrul altor misiuni de control al UMPFE de către reprezentanţii Băncii Mondiale, cu scopul de a analiza progresul proiectului ROSE, rapoartele emise prezintă aspecte privind întârzierile constatate, care pot conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul acordului de împrumut şi au prezentat recomandări în vederea atingerii acestora. A fost menţionată ca principală cauză a întârzierilor constatate alocarea insuficientă şi tardivă a bugetului pentru proiectul ROSE, care a avut impact negativ asupra derulării proiectului şi, mai ales, a subproiectelor finanţate din granturi. A fost menţionat şi faptul că alocarea tardivă a bugetului pune în pericol cheltuirea fondurilor suplimentate în lunile rămase până la terminarea anului. 

În cadrul unei vizite de monitorizare de la finalul anului 2018, au fost agreate, cu reprezentanţii UMFP şi ai direcţiei de specialitate din MEC, posibile măsuri pentru ameliorarea fluxului financiar pentru ROSE. De asemenea, au fost analizate posibilităţile de restructurare a proiectului, în sensul realocării sumelor economisite. 

Cu toate acestea, nici pe parcursul anului şcolar 2019-2020 ministerul de resort nu a asigurat corespunzător transferul fondurilor aferente proiectului ROSE către unităţile de învăţământ beneficiare de granturi, fiind acumulate foarte multe sincope în asigurarea tranşelor de finanţare. Pe fondul alocării diminuate şi cu întârziere a fondurilor necesare desfăşurării subproiectelor, o parte dintre activităţile propuse de şcoli nu au mai fost desfăşurate, astfel că multe licee clujene nu au mai derulat vizitele şi excursiile de documentare planificate, întrucât alocările financiare aferente au fost virate unităţilor de învăţământ cu întârziere şi în cuantum redus şi au fost direcţionate prioritar către plata parţială a profesorilor implicaţi în activităţile remediale şi către achiziţiile prevăzute.

Această situaţie conduce încet, încet la eşecul proiectului, deoarece orele remediale nu mai sunt ţinute, iar unele licee clujene, pentru a scăpa basma curată, dar fără a se agita prea mult, raportează fictiv activităţile extra-curriculare derulate cu diverse ocazii ca fiind realizate în cadrul subproiectelor ROSE.

Aşadar, noi am cerut un sprijin financiar, l-am primit, însă nu l-am folosit, urmând să returnăm atât banii împrumutaţi, cât şi comisioanele aferente. Concluzia este că suntem mai săraci decât eram la momentul în care am solicitat împrumutul, şi am reuşit să ajungem în această situaţie chiar şi fără să fim loviţi de pandemia de coronavirus.

Deşi situaţia nu pare deloc roz, rămâne de văzut dacă responsabilii educaţionali de pe raza judeţului Cluj au identificat vreo soluţie de redresare a subproiectelor ROSE, atât în vederea recuperării activităţilor care au fost planificate în perioada pandemiei şi nu au putut fi susţinute, cât şi în vederea recalibrării anumitor acţiuni care nu pot fi realizate strict în format online, în eventualitatea în care nici din septembrie nu va debuta şcoala în format clasic.