Autostrăzile României. „În 2025 vom avea Unirea Mică între Oltenia, Muntenia şi Moldova pe drum rapid, iar în 2028, Unirea Mare peste Carpaţi”

Accelerarea construcției de autostrăzi și drumuri expres transformă infrastructura rutieră a României într-un pilon al dezvoltării economice și al conectării naționale. Ministerul Transporturilor își propune ca, în anul 2025, să realizeze ceea ce a numit „Mica Unire” a infrastructurii: conectarea Olteniei, Munteniei și Moldovei prin drumuri rapide, la 166 de ani de la unirea din 1859.

Un pas istoric: drumuri rapide între provinciile României

„Anul 2025 va fi anul Micii Uniri în infrastructură. Vom putea călători pe drum expres și autostradă din Oltenia, prin Muntenia, până în Dobrogea și Moldova,” a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în cadrul unei emisiuni recente. Proiectele de drumuri rapide aflate în derulare vor asigura continuitatea rutieră pe trasee-cheie: Craiova – Pitești – București – Bacău și București – Constanța.

În sud, lucrările continuă pe Autostrada București-Alexandria, care urmează să fie extinsă până la Craiova și Calafat. În zona Valea Prahovei, centura Comarnic va fi finalizată în 2025, iar cea de la Azuga va fi gata în 2026. Aceste investiții vor fluidiza traficul pe cele mai aglomerate trasee din țară.

Unirea Mare prin infrastructură: Sibiu – Pitești până în 2028

Obiectivul major rămâne închiderea coridorului Sibiu-Pitești, care va reprezenta „Unirea Mare” a infrastructurii peste Carpați. Acest proiect, așteptat să fie gata în 2028, va completa legătura dintre regiunile istorice și va contribui la dezvoltarea economică integrată a României.

Planurile ambițioase ale Ministerului Transporturilor prevăd menținerea unui ritm de 1.000 km de autostradă în construcție anual. Accelerarea lucrărilor a dus la creșterea investițiilor în materiale și la repatrierea specialiștilor români din străinătate, atrași de complexitatea și amploarea proiectelor.

O problemă importantă rămâne reducerea dependenței de importurile de materiale necesare construcțiilor. În prezent, 50% din acestea sunt aduse din alte țări, însă ținta este reducerea procentului la 30% în următorii ani.