Autostradă „muzeu” la granița Clujului: mobilizare anemică, bani pierduți, viaducte fără continuitate

După mai bine de patru ani de la deschiderea oficială a lucrărilor pe tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului al Autostrăzii Transilvania (A3), realitatea din teren e departe de a confirma promisiunile inițiale. Asociația Pro Infrastructura trage un nou semnal de alarmă: în județul Cluj, mobilizarea constructorului UMB este „ca și inexistentă”, iar segmentul de aproximativ 15 kilometri dintre Topa Mică și Zimbor riscă să nu fie circulabil nici în 2025.

„Mobilizarea anemică a UMB pe segmentul Zimbor–Topa Mică și nepăsarea oficialilor CNAIR față de conexiunea provizorie necesară la nord de Topa Mică ne garantează că nu vom circula în 2025 pe acești kilometri. Deși tehnic este încă posibil”, scriu reprezentanții asociației.

În schimb, pe cei 12 kilometri dintre Zimbor și Poarta Sălajului, UMB „se mișcă bine” și ar încerca să finalizeze tronsonul până la finalul anului viitor, pentru a-și redirecționa forțele spre Autostrada Moldovei (A7).

Fără nodul rutier de la Românași – unde nu s-a lucrat deloc până acum – acest sector de autostradă rămâne „muzeu”, adică imposibil de deschis circulației, indiferent de stadiul fizic al lucrărilor.

Viaductele turcești de la Ozaltin, „gata” în aer

Pe zona de Cluj, între Nădășelu și Topa Mică, activitatea UMB este descrisă drept „aproape inexistentă”. Singurul progres vizibil aparține companiei turcești Ozaltin, care lucrează la două viaducte masive din zona traseului modificat. Acestea însă, fără restul lucrărilor conexe, vor rămâne neutilizabile.

„Turcii se mișcă bine în cele două puncte de pe traseul modificat, dar pot să le finalizeze doar cu foarte mari eforturi în termenul contractual de 18 luni”, precizează API.

PNRR ratat, bugetul statului în pericol

Cel mai grav aspect rămâne pierderea finanțării din PNRR. Asociația face o comparație plastică:

„Adio bani foarte ieftini din PNRR, cam ca la ‘rate fără dobândă’ când îți iei televizor. În schimb, statul nostru incompetent riscă să achite ce-a mai rămas exclusiv din bugetul propriu.”

Pentru sectorul Nădășelu–Poarta Sălajului, mai sunt de executat lucrări în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de lei, din care:

• 1 miliard de lei – contractul cu Ozaltin (viaductele)
• circa 300 milioane lei – partea rămasă la UMB

Fără fonduri europene nerambursabile, statul român ar trebui să acopere aceste sume din bugetul propriu, prin împrumuturi. Or, dobânzile actuale se situează între 6 și 8%, în funcție de accesul pe piețele financiare în anii 2025–2026.

„Rămâne de văzut dacă responsabilii din CNAIR și Ministerul Transporturilor se vor urni rapid ca să transfere proiectele pe Programul Operațional Transport – unde oricum nu mai e loc –, sau dacă statul (adică noi) își va asuma dauna și va scoate banul din buzunar.”