Arhitectul clujean Vlad Negru semnalează o posibilă „expropriere de facto” în proiectul unei ordonanțe privind Codul silvic

Arhitectul clujean Vlad Negru atrage atenția asupra unei prevederi dintr-un proiect de ordonanță al Ministerului Mediului, aflat în consultare publică, care modifică art. 140 din Codul Silvic (Legea 331/2024). Potrivit acestuia, formularea propusă riscă să transforme o mare parte a terenurilor intravilane, inclusiv curțile construcții din proprietate privată, în spații verzi asimilate vegetației forestiere, ceea ce ar impune restricții severe pentru proprietari.

Proiectul introduce pedepse cu închisoarea de la șase luni la trei ani pentru „tăierea, distrugerea sau degradarea vegetației forestiere instalate pe spațiile verzi din intravilan, cu suprafață de peste 500 mp, aflate în proprietatea publică sau privată”. Negru atrage atenția că includerea expresă a terenurilor încadrate ca curți construcții în această categorie contravine Legii 24/2007, care interzice declararea acestor terenuri ca spații verzi fără o procedură prealabilă de expropriere.

Arhitectul subliniază că prevederile privind „vegetatia forestieră” sunt largi și includ orice arboret crescut pe terenuri private, indiferent de specie sau dimensiune, ceea ce ar putea bloca dreptul proprietarilor de a tăia arbori obișnuiți din propria curte sau de a construi pe teren.

De asemenea, Negru critică pragul de 500 de metri pătrați, pe care îl consideră discriminatoriu: „De ce tăierea unui copac dintr-o curte de 501 mp devine infracțiune, iar într-una de 499 mp nu este?”, notează acesta.

În opinia sa, efectul practic al ordonanței ar fi scoaterea din circuitul civil a numeroase terenuri intravilane, prin asimilarea lor spațiilor verzi, categorie pentru care legea interzice schimbarea destinației sau diminuarea suprafeței. Negru oferă și exemple în care noile prevederi ar face imposibilă extinderea unei locuințe sau construirea în zone de restructurare urbană unde regulamentele impun front construit continuu.

Arhitectul avertizează că proiectul riscă să genereze situații conflictuale și aplicări abuzive, în condițiile în care nu stabilește cine și în ce condiții poate autoriza tăierea arborilor de pe terenurile private. „Scopurile ecologice sunt legitime, însă nu pot fi atinse prin restrângerea dreptului de proprietate și prin blocarea dezvoltării urbane”, afirmă Vlad Negru.

Proiectul de ordonanță se află în prezent în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.

Iată textul postat de Vlad Negru pe Facebook:

”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pregătește exproprierea de facto a tuturor terenurilor intravilane, proprietate privată, curți construcții peste 500 mp.

V-am captat atenția? Perfect. Să detaliem.

Pe site-ul Ministerului Mediului se află în dezbatere publică o ordonanță de urgență cu un articol unic, cu următorul conținut :
”Art. unic. – Alineatul (1) al art. 140 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 7 din 9 ianuarie 2025, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Tăierea, distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate pe spațiile verzi din intravilanul localităților, având o suprafață de peste 500 mp, aflate în proprietatea publică sau în privată, inclusiv cele încadrate la categoria de folosință a terenurilor curți construcții, definite în conformitate cu normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Se modifică astfel Art. 140, existent de deja în lege, care astăzi prevede:
” (1) Distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate pe spațiile verzi, conform Legii nr. 24/2007.
privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepsește.”
Modificarea presupune asimilarea ca spații verzi a terenurilor curți construcții (fapt interzis în absența unei exproprieri prealabile prin Legea 24 / 2007, Art. 18, Alin 9) și o limitare a aplicabilității la terenurile peste 500mp.
Și acum traducerea – Legea 331/2024 la Art. 4 Alin. 1 definește vegetația forestieră din afara Fondului National Forestier (adică pe orice teren – cele din FFN fiind inventariate în parcele silvice) astfel:
”Terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN
(1) Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispozițiilor art. 1 și care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN:
a) terenurile cu folosință agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3;
b) terenurile cu arbori din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare;
c) terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă şi al canalelor;
d) terenurile pe care sunt amenajate spațiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1);
e) terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;
f) terenurile situate de-a lungul căilor de transport și comunicație pe care sunt instalate aliniamente de arbori;
g) mini pădurile urbane.
Vă atrag atenția asupra Lit. e) care încadrează la vegetație forestieră orice arboret, indiferent de dimensiune instalat pe orice teren, indiferent de proprietate, inclusiv curți construcții, care nu e cuprins în păduri, păduri definite la Art. 2 din Legea 331/2024 astfel:
” (1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație.
(2) Sunt asimilate pădurilor:
a) terenurile încadrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecție, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafață definit la alin. (1);
b) terenurile încadrate în FFN până la data intrării în vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenișurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de înălțime minimă definit la alin. (1).”
Dreptul de a tăia arborii de pe terenurile curți construcții, proprietate privată, astăzi nu este restricționat în niciun fel, în afara nucilor pentru care tăierea se face cu avizul Direcției Agricole Județene conform Legii 348 / 2003, Art. 17, Lit. c)-d), Alin 2), și a arborilor de remarcabili, definiți în Legea 97/2003, unde tăierea se face cu avizul Gărzii Forestiere, orice proprietar având dreptul de a-și tăia mesteacănul sau caisul din curte dacă dorește.
Astăzi Legea 24 / 2007, definește la Articolul 3 și la Articolul 18, Alin. 9) ca fiind spații verzi, doar terenurile aflate în domeniul public sau privat al Statului sau al UAT-urilor, respectiv:
” Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților:
a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;
b) spații verzi publice de folosință specializată:
1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;
c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
d) spații verzi pentru protecția lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement.
g) pepiniere și sere.”

”ART. 18
(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu. ”

Prin urmare ce face ordonata al cărei proiect este în dezbatere publică – asimilează spațiilor verzi, orice teren, subliniind includerea și celor proprietate privată (fapt interzis în absența unei exproprieri prealabile prin Legea 24 / 2007, Art. 18, Alin 9)– curți construcții, dacă pe ele a crescut orice fel de arboret și introduce pedeapsa cu închisoarea dacă tai orice copac din curtea proprie sau dacă îl distrugi accidental sau dacă pur și simplu se degradează.
Nu e clar din proiectul ordonanței în ce condiții și cine poate acorda proprietarilor dreptul de a dispune de arborii de pe propriul teren, alții decât nucii și arborii remarcabili, pentru care există reglementări cu privire la tăierea lor.
Totodată nu există nicio justificare pentru stabilirea limitei, evident discriminatorii, de 500 mp peste care se aplică pedeapsa cu închisoarea în cazul tăierilor. Mă întreb de ce un proprietar care taie un mesteacăn din curtea de 501 mp este infractor și altul care taie un mesteacăn din curtea de 499 mp nu este.
Efectele negative ale posibile ale ordonanței nu se opresc însă aici, asimilarea tuturor terenurilor intravilane, curți construcții, proprietate privată, cu arboret pe ele (indiferent de dimensiuni și specii – și să fim serioși, în ce curte nu sunt câțiva copaci) în categoria spațiilor verzi, atrage practic scoaterea acestor terenuri din circuitul civil, așa cum precizează Legea 24 / 2007, Art. 18, Alin. 5, respectiv :
”(5) Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi definite de prezenta lege.”

Cu alte cuvine, orice teren curți construcții peste 500 mp, pe care a crescut vegetație spontană, este automat considerat spațiu verde, schimbarea acestei destinații sau reducerea lui fiind interzisă de lege și tăierea vegetației – ” fără drept” – aici nefiind precizat cine și în ce condiții acordă acest drept – devine infracțiune care se pedepsește cu închisoarea. În lipsa stabilirii clare a autorității care acordă dreptul de tăiere, rămânem doar cu interdicția, care face ca majoritatea covârșitoare a terenurilor curți construcții să devină neconstruibile.

Două exemple practice cu privire la consecințe.

1. Pe un teren de 550 mp se află o casă, locuință unifamilială. În spatele casei, la 2 metri de acesta se află un mesteacăn, cu circumferința trunchiului de 60 cm. Din rațiuni de regulament de urbanism, extinderea este posibilă doar în adâncimea parcelei. Proprietarul dorește să extindă locuința cu încă o cameră. Astăzi poate să taie mesteacănul fără nicio restricție și să își autorizeze extinderea, în urma ordonanței, acest lucru nu mai este posibil – proiectul de ordonața neprecizând cine îi poate acorda acest drept.

2. Cu aplicabilitate locală, la Cluj Napoca, un proprietar are un teren într-o zonă de restructurare RrM1, unde construirea în front continuu este obligatorie. Adiacent aliniamentului și limitelor laterale de proprietate sunt amplasați arbori, cu circumferințe între 30 și 70 cm. În acest caz tăierea arborilor este obligatorie pentru încadrarea în prevederile regulamentului de urbanism, intrând în contradicție cu interdicția din proiectul de ordonață.

Se pune întrebarea, ne putem aștepta în cazuri ca cele prezentate mai sus, inclusiv în situația în care se va reglementa autoritatea care poate acorda dreptul de tăia arborii de pe teren, la aplicări absurde și abuzive ale acestei ordonațe? Preambulul și nota de fundamentare ne îndeamnă să credem că da, având în vedere că motivele invocate sunt de ordin general, punând în opoziție densificarea urbană cu ecologia.

Iar dacă scopurile sunt nobile, echilibrul ecologic, reducerea insulelor de căldură (noțiune ambiguă de altfel) și bio diversitatea urbană – atingerea acestor deziderate nu poate fi realizată prin restricționarea dreptului de proprietate și crearea de contradicții cu Legea 24 Art. 18 Alin. 9 în vigoare și prin afectarea altor politici publice privind necesitatea de creștere a fondului de locuințe în mediul urban sau dezvoltarea de funcțiuni de interes public de la spitale și instituții la clădiri pentru cultură, comerț sau servicii, odată cu restricționarea dreptului de a construi.”