Arhitecții vor să pună pontoane pietonale pe Someș, în centrul Clujului. Proiectul „verde-albastru” care ar urma să lege Gilăul de Apahida – GALERIE FOTO

Nevoia unui culoar verde – albastru de-a lungul Someșului Mic, care să plece din Gilău, să treacă prin Florești, să tranziteze Clujul și să ajungă în Apahida, a fost discutată joi seara la Centrul de Inovare și Imaginație Civică. Altfel spus, un culoar „nemotorizat” pentru pietoni și bicicliști, prin spații verzi, aproape de luciul apei.

Timp de aproape două ore și jumătate, joi seara, s-a vorbit despre importanța realizării acestui culoar. Echipa care a muncit la proiect (foto jos) a prezentat variantele și a răspuns întrebărilor din sală sau celor venite din mediul online.

Proiectanții au propus o soluție neașteptată pentru malurile construite ale Someșului. De exemplu, în zona străzii Barițiu. În aceste cazuri, ideea arhitecților este realizarea unor pontoane pietonale plutitoare. Sigur, în aceste situații, pistele de biciclete vor fi deviate pe străzile adiacente.

Exemplificarea s-a făcut cu pontoane pietonale existente în alte orașe ale lumii.

Someșul are maluri aproape virgine în partea de est a orașului, în zona fostei platforme industriale. Acolo, acest proiect s-a intersectat cu altul, masterplanul Muncii, care prevede amenajarea unei străzi aproape de Someș, care ar trece practic prin curtea din spate a fostului CUG.

Clujeni interesați 

Arhitecți, activiști de mediu sau chiar simpli cetățeni și-au exprimat părerile sau au venit cu recomandări ca proiectul să arate mai bine ori să fie îmbunătățit.

Subiectul discutat a avut ecou și peste hotare: un clujean stabilit în Suedia a intrat prin Zoom și s-a interesat de proiect. Ba chiar a venit cu o recomandare: să fie amenajate două-trei locuri „de scaldă” ca pe vremea copilăriei sale la Gilău🙂.

La dezbatere au participat, în afara echipei care a realizat proiectul, primarul Clujului, Emil Boc, viceprimarul Dan Tarcea, arhitectul Jose Mayoral (din cadrul biroului Practica, proiectantul lucrărilor „Rethinking Someș”, foto jos), Daniela Maier (președinta OAR), arhitecți, specialiști din mediul economic și universitar, activiști, cetățeni ai Clujului.

Dezbaterea intitulată „Someșul metropolitan – culoar verde-albatru de mobilitate urbană” a fost moderată de Ovidiu Cîmpean, fost director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, în prezent secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Media9 a selectat câteva dintre ideile principale ale proiectului, precum și cele mai interesante recomandări venite din partea celor prezenți.

Mai întâi, de ce avem nevoie de acest culoar verde-albastru

• Culoarul verde-albastru de mobilitate de-a lungul Someșului reprezintă unul dintre proiectele fanion ale Planului de Mobilitate Durabilă 2021-2030;
• Se propune amenajarea culoarului verde-albastru al Someșului Mic, între comunele Gilău și Apahida, cu posibilitatea unei viitoare extinderi a amenajărilor spre Jucu, Bonțida, Gherla și Dej;
• Obiectivul culoarului de mobilitate nemotorizată este de a conecta Clujul cu zona sa metropolitană;
• În materie de mobilitate urbană, va oferi o alternativă viabilă transportului cu mașina personală și va fi o atracție în sine pentru cei aflați în căutarea unor activități de agrement;

• Râul Someșul Mic se va transforma într-un element natural valoros care contribuie la dezvoltarea orașului din două perspective: cea ecologică și cea a mobilității sustenabile;

• Implementarea proiectului va extinde rețeaua de alei, de promenadă, pistele velo și spațiile verzi, urmărind principiile dezvoltării sustenabile, în care deplasările pe jos sau cu bicicleta au prioritate în fața traficului motorizat și care se desfășoară de-a lungul unui coridor natural atractiv și neafectat de poluare.

Un proiect foarte complex

30

de kilometri este, conform proiectanților, lungimea culoarului verde-albastru.

Proiectul este foarte complex și presupune intervenții de-a lungul culoarului în infrastructura rutieră din cele patru localități (accese, sensuri giratorii, parcări). Proiectul trece prin spatele multor proprietăți private, ceea ce va fi o mare problemă. În plus, afluenții Someșului trebuie protejați.

Proiectanții propun, printre altele, reducerea traficului în zona râului cu sensuri unice și profil stradal redus. Dar nu numai atât. Pe culoar sunt prevăzute tot felul de funcțiuni mixte, care să armonizeze „Parcul peisaj Someș”, dar și să protejeze culoarul. În zona CUG, de exemplu, proiectanții au prevăzut zone de sport, locuri de joacă, cafenele, grădiniță, muzeu și alte dotări de interes public. Aici se propune și integrarea „relicvelor industriale” în proiectul verde cu plaje și numeroase puncte de acces.

Conceptul va fi testat și sociologic prin realizarea unor chestionare privind așteptările legate de Someș și relaționarea cu râul a cetățenilor din toate localitățile din proiect, cu ajutorul Facultății de Sociologie din cadrul UBB, a transmisPásztor Gyöngyi (foto jos), profesoară de sociologie.

Dezbaterea poate fi urmărită mai jos:

Traseul culoarului verde – albastru 

Traseul pleacă din Gilău, trece prin Florești, însă la intrare în cartierul Grigorescu cele două trasee de pe malurile Someșului se unifică pentru a ocoli Compania de Apă. Traseul continuă pe lângă strada Horea și ajunge în zona Parcului Armătura urmărind râul.

Pe acest sector au fost introduse o bandă dublă de circulație velo și un spațiu de protecție între zona auto și cea dedicată bicicletelor. Traseul rămâne pe o singură parte pe toată lungimea străzilor Dacia și Traian. În această zonă, proiectanții propun un ponton la nivelul apei, asta și din cauza zonei mai puțin accesibile pietonilor. Traseul continuă cu racordarea la Parcul Armătura, unde se propune un mare sens giratoriu.

Traseul continuă spre baza Clujana, spre Valea Chintăului, unde se propun piste velo, ajunge la Podul Fabricii și continuă spre est spre Aeroportul Internațional „Avram Iancu”, unde e propusă o mică bază sportică, apoi în Apahida. Pe toată lungimea proiectului, traseul se intersectează cu mai multe poduri, unde se propun subtraversări.

Intervențiile

Horațiu Răcășan, arhitect, coordonatorul echipei care realizează PUG-ul comunei Gilău și locuitor al cartierului Grigorescu:

„Vreau să ating trei aspecte: primul este legat de igienă și de curățarea Someșului. Și când spun curățenie, începem de la Gilău și terminăm la Căpitănia Dej. E groaznic ce e acum pe apa Someșului!

Al doilea aspect se referă la dimensiunea ludică a Someșului. Tot ceea ce înseamnă bucuria de a întâlni Someșul, de copii în jurul Someșului ar trebui să ne intereseze. Dacă ei au o dimesiune afectivă față de râu, complet altfel vor privi tot ceea ce se va întâmpla în viitor. Curățenia, respectul și povestea locului.

Iar cel de-al treilea aspect se referă la faptul că Someșul poate deveni elementul care va coagula și unifica Zona Metropolitană. Va fi ca un sistem de circulație a sângelui, în ce direcție doriți.

Someșul poate genera coagularea populației pe o identitate, indiferent că e Gilău, Florești, Jucu sau Chinteni. Va fi ca un vector. Vezi vedea atunci că populația va avea un alt sentiment față de Someș. Oamenii vor da standardul de la curățenie până la afecțiunea față de Someș”.

Dan Clinci, arhitect:

„Someșul nu este doar un peisaj frumos, pe care să-l parcurgem pietonal sau cu bicicleta. Este și un loc al întâlnirii. Pentru asta, nu este suficient să plantăm copaci ici, colo. Este foarte important să aibă o dotare minimă.

Este nevoie de cofrete de curent electric și de branșamente la canalizarea de apă, pentru ca, nu-i așa, comunitatea să poată organiza ce-o fi vrând ea.

Aceste puncte sunt necesare pentru ca vecinătatea să-și construiască propriile  evenimente. Construind din start aceste puncte, cât mai multe de-a lungul culoarului, avem șansa ca oamenii să populeze malurile Someșului”.

Marius Mornea (foto jos), de la Clujul sustenabil, a avut câteva propuneri. El cerut experimente la râu (o propunere de înlocuire a zidurilor de beton cu ziduri din arini), a propus amenajări de păduri care să împiedice accesul la râu și să permită dezvoltarea biodiversității, apoi a vorbit de amenajarea unor insule, un fel de laboratoare de cercetare pentru studenți de unde aceștia să poată preleva probe, pentru care se oferă și finanțare europenă. Și s-a oprit aici, deși, după cum a recunoscut și el, ar mai fi putut vorbi🙂.

————————————————————————————————————————————-

Deocamdată, dezbateri publice

Proiectul „Someșul metropolitan – culoar verde-albastru de mobilitate urbană” este acum în faza dezbaterilor, care vor mai avea loc în următoarele două luni la Cluj, Gilău, Apahida și Florești. După dezbaterile publice, va intra în consiliile locale, după care vor urma etapele tehnice. Proiectul va fi finanțat Din fonduri europene prin exercițiul financiar 2021-2026.

După implementarea sa, clujenii vor putea ajunge cu bicicleta din Gilău în Apahida, pe un culoar dedicat ce va fi amenajat între cele patru localități de-a lungul râului Someș. Pe lângă promovarea unui stil de viață sănătos și a activității fizice, proiectul își propune să reducă traficul rutier între aceste localități.

Proiectul a demarat la propunerea Asociației Societatea Organizată Sustenabil – SOS, care a depus un amendament la bugetul pe 2022 pentru realizarea documentației tehnice pentru pista de biciclete la nivel metropolitan.

Traseul proiectului 

Conceptul preliminar pentru viitorul culoar de mobilitate sustenabilă care va fi realizat de-a lungul râului Someșul Mic în localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida a fost prezentat de o echipă multidisciplinară coordonată de proiectantul general NV Construct.

PROIECTUL POATE FI CONSULTAT PE SITE-UL PRIMĂRIEI

DECLARAȚIE

„Este un proiect care schimbă în bine fața Clujului. Va transforma Clujul într-un loc în care să-ți facă plăcere să rămâi, să te întorci acasă și să oferi în această parte a Europei cele mai bune condiții de viață posibile. Aceste proiecte sunt văzute cu ochi buni în plan internațional. (…) Vor fi două luni de dezbateri înainte de realizarea studiului de fezabilitate.

M-am asigurat, alături de dumneavoastră, că în aceste localități din zona metropolitană nu vor apărea blocuri în calea acestui culoar verde-albastru și că toți primarii vor respecta ceea ce respectă Clujul, ca acest culoar să fie ferit de intervenții urbanistice grosolane care să pună în pericol derularea lui. (…) Reconectarea cu natura, cu râul, trebuie să fie soluția.

PUG-urile din localitățile prin care trece acest culoar vor ține cont de proiect. Culoarul verde-albastru pe care îl propunem va aduce și un alt fel de turism, cu locuri atractive pe care să le vizităm și să ne facă plăcere. Prea mult acest oraș a ignorat râul, asta e realitatea pe care trebuie s-o recunoaștem.

În perioada comunistă, Someșul n-a fost pus în valoare. Viziunea europeană este de reîntoarcere cu fața spre râu, de integrare a râurilor în oraș, de a le pune în valoare și de a le fructifica”.

Emil Boc, la dezbaterea „Someșul metropolitan – culoarul verde – albastru de mobilitate urbană”