Arhitect clujean: „Primăria nu vrea să recunoască faptul că noi, civicii, și cu locuitorii zonei am pus bazele a ceea ce este acum La Terenuri”

Invitat la emisiunea Real Estate Live de la Napoca Live, arhitectul Silviu Medeșan a fost invitat să vorbească despre baza sportivă „La Terenuri” din cartierul Mănăștur.

Silviu este clujean și a fost implicat activ, alături de alți colegi de-ai lui, în schimbarea la față a bazei sportive din Mănăștur.

„<La Terenuri> a început ca un proiect cultural, coordonat și administrat de Miki Braniște, Laura Panait și colege din asociație, eu fiind arhitect colaborator. Acum, cei care au copilărit în acea zonă știu că baza nu era părăsită, ci mai degrabă neglijată de administrația publică.

Acum 10 ani când am început noi proiectul, se discuta strict despre centrul orașului și despre înfrumusețarea lui. Sigur, erau probleme majore în centru, se lucra la Parcul Central, în Piața Unirii, pe Eroilor… Discuția din spațiul public era despre centrul orașului, cartierele erau total ignorate.

Iar despre cartiere s-a vorbit la început la <Fabrica de pensule>, care era un spațiu al dezbaterilor, însă al dezbaterilor critice în special. Era o critică la adresa administrației, dar una constructivă, pentru că se realizau proiecte. Atunci au fost și unele proteste ale unor oameni (activiști – n.r)…

Îmi amintesc de protestul privind Parcul Feroviarilor, care a fost, cred eu, prima discuție despre cum ne apărăm bunurile din cartier și din oraș. Era un loc al dezbaterilor care a dat și rezultate”, explică arhitectul clujean.

VIDEO: Legat de Cluj

Cum a plecat proiectul 

Silviu Medeșan a mai spus, referindu-se la baza sportivă „La Terenuri”, că el n-a pornit cu o imagine a zonei care arată cumva acum, dar va trebui să arate într-un anumit fel cândva.

„Au fost niște soluții care izvorau din context: din nevoile locuitorilor, din ceea ce se-ntâmplă acolo… Să ne amintim de cărările de noroi și de scările acelea sculptate în pământ care existau acolo, ajungând la <cheia de boltă> din zonă, adică acele grădini comunitare.

Legislația din anii ’75-’80, când s-au construit blocurile de pe strada Parâng, a fost favorabilă apariției acestor grădini. În sensul în care autoritățile comuniste au construit blocuri pentru forța de muncă ce lucra în industria Clujului, dar n-au mai avut bani pentru a construi și spații publice.

Spațiile ăstea dintre blocuri erau total ignorate, așa încât legile naționale încurajau, în anii ’80, cultivarea legumelor, dar chiar și creșterea animalelor cumva pentru a preîntâmpina criza care, până la urmă, avea să vină”, a mai spus arhitectul clujean.

Cine este Silviu Medeșan. Scurt CV

Are 39 de ani, este arhitect, cercetător și activist urban care lucrează și locuiește în Cluj, Oradea, Petrinzel. Este membru al Ordinului Național al Arhitecților – Filiala Transilvania, Registrul Urbaniștilor din România și absolvent al Programului Actori ai Schimbării Urbane – Fundația Robert Bosch (Stuttgart). În prezent predă ca lector la Universitatea din Oradea, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură.

Și-a luat doctoratul la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca cu titlul „Form follows Situation – Contemporary city”. Continuă să efectueze cercetări bazate pe practică privind participarea civică la regenerarea urbană. Abordarea sa se concentrează pe crearea de „situații” urbane și pe rolul arhitectului în procesele de co-producție a spațiului și a rezistenței rurale și urbane.

A publicat 2 cărți și 6 articole și capitole de carte. De asemenea, a activat ca și consilier pentru politică urbană pentru parlamentarii români și reprezentanți ai administrației locale care au propus îmbunătățiri pentru proiectele urbane.

Postarea sa de pe Facebook, la 10 ani de la inițierea acestui proiect

Silviu a postat un text pe contul său de Facebook pentru a aminti de proiectul „La Terenuri”.

„Exact acum 10 ani plănuiam în cadrul proiectului La Terenuri – spațiu comun în Mănăștur, prima ediție a Zilelor Mănășturului, a atelierelor participative <Learning from Mănăștur>  și ne imaginam zona <La Terenuri> ca o oază verde lângă un labirint de blocuri. Ne-a ieșit într-o oarecare măsură, deși Primăria nu vrea să recunoască faptul că noi, civicii, împreună cu locuitorii zonei, am pus bazele a ceea ce este acum zona La Terenuri Mănăștur”.