ANALIZĂ. Bugetul istoric al Clujului: a crescut pentru că s-au majorat salariile, dar nu și baza de calcul

Vă propunem o discuție puțin mai specifică, legată de economia orașului. Bugetul acesta istoric al Clujului, aprobat joi, a crescut față de anul trecut cu 12,94%, dacă nu includem banii pentru metrou.

Dar ce să vezi, conform unui studiu al FSEGA, preluat de Economedia (AICI), și salariile clujenilor s-au majorat cu 13,2%, în 2022 față de 2021. Bravo, avem plusvaloare.

Conchidem, pe scurt, că bugetul a crescut direct proporțional cu salariile. Evoluția mai poate fi pusă și pe seama inflației, 16,8% la final de 2022. Ce mai înseamnă asta? O oarecare pasivitate a facilitatorului, care este Primăria; dacă s-ar fi atras investitori noi, baza de calcul ar fi crescut. Și bugetul, de asemenea.

În acest context, pare foarte logică propunerea lansată de consilierul local Călin Groza. Acesta a venit cu ideea ca municipiul să își creeze propriul parc industrial, unde să vină companii mari, unde să se creeze mai multe locuri de muncă bine plătite ș.a.m.d. Că e un întreg ecosistem care se creează. Clujul are astăzi parcurile industriale Tetarom din subordinea Consiliului Județean. Promise mai multe, funcționale mai puține, unul singur în Cluj-Napoca.

“Am constatat recent eșecul proiectelor Parcurilor Industriale Tetarom IV din Feleacu și Tetarom V unde CJ Cluj s-a retras din asocierea cu primăriile Luna și Câmpia Turzii. Pentru acest parc industrial a existat interes din partea companiei Varta pentru a construi o fabrică de baterii pentru electromobilitate și ulterior compania Volkswagen intenționa să investească într-o fabrică de asamblare automobile și să creeze peste 5000 locuri de muncă. Acum avem doar un teren viran. În ședința de Consiliul local de ieri am propus ca strategia Primăriei Cluj-Napoca referitor la dezvoltarea de parcuri industriale să se îndrepte spre o structură mai eficientă cum ar fi Consorțiul administrativ metropolitan. Este necesar ca administrația locală din Cluj-Napoca să se implice activ în sprijinirea de investiții și atragerea unor lideri mondiali în domenii avansate precum baterii pentru electromobilitate, microelectronica pentru automobile, biotehnologii, ultimii investitori mari din Zona metropolitană fiind atrași în urmă cu mai mult de 10 ani. Municipiul Cluj-Napoca trebuie să evolueze de la modelul economic al firmelor de outsourcing IT, care i-a asigurat dezvoltarea în ultimii 20 ani și să devină lider în producția de tehnologii avansate și în cercetare-dezvoltare, prin construirea de parcuri tehnologice și industriale”, a transmis Groza.

Consilierul local a făcut trimitere la Debrecen, oraș cu două parcuri industriale de succes. Într-unul este o companie din industria auto, în celălalt producători de baterii din China. Și vin mulți bani la bugetul local. 

Primarul Clujului, Emil Boc, a răspuns în ședința de Consiliu Local. A spus că astăzi Clujul deține un procent nesemnificativ, 3,6% din firma Tetarom, deci nu poate lua decizii, și că municipiul nu mai are terenuri disponibile. Este nevoie de o suprafață compactă de câteva hectare pentru a se realiza un parc industrial/tehnologic. Boc a spus că tot ce a putut face Clujul a fost să asigure transport cu CTP către Tetarom III Jucu și să pornească proiectul trenului metropolitan.