„Am ridicat în tavan celebra încălzire prin pardoseală”. Milionarul Florin Mariș, Hexagon, și-a expus inovația

Prezent la evenimentul „Eficiența energetică în construcții – lege, moft sau nevoie fundamentală? Află la nZEB goes Passive 2023!” de la Sala Polivalentă, Florin Mariș, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari nu numai din Cluj, ci și din țară, a explicat cum se poate construi prin refolosirea și revalorificarea materialelor provenite din construcții. Astfel, amprenta de dioxid de carbon este mult diminuată și mediul înconjurător este mai protejat. 

Florin Mariș, primul din dreapta. Foto: Media9

„Dacă vrei să faci un imobil de locuințe colective care este foarte bine izolat și care are un consum energetic mic, îți trebuie mai multă izolație, mai mult polistiren, un plastic mai bun, mai multe rânduri de sticlă, ceea ce înseamnă o amprentă mai mare de dioxid de carbon (CO2).

La fel, o clădire care nu este bine izolată consumă mai multă energie, deci consumă mai mult dioxid de carbon. Aici trebuie să fie o balanță, între cât investești într-o clădire și câtă energie vei folosi. Și-atunci noi am pornit un pic invers: am creat un sistem format din celule. Ce sunt celulele ăstea?

Niște consumatori, care sunt de fapt unitățile locative. Unitățile ăstea au un sistem de încălzire și unul de răcire. În momentul de față, cel mai mare consumator, spre surprinderea noastră, este răcirea și nu încălzirea. Și ne-am zis așa: de ce trebuie să ai două surse pentru încălzire și răcire? Că pentru ăstea îți trebuie două rețele de conducte, două rețele de energie… Și-atunci am realizat un sistem prin care unitatea care produce energie și cea care degajă energie să fie una singură.

Și cum am făcut asta? Am ridicat în tavan <celebra> încălzire prin pardoseală și așa am putut face și încălzire, și răcire. Dacă o lăsam jos, afecta confortul locatarilor. Ridicând-o în tavan, am reușit să producem prin aceeași țeavă și rece, și cald. Ba am reușit un lucru și mai bun: am introdus-o în placa de beton și astfel am reușit să reducem costurile. Înainte aveam o placă de beton în pardoseală care era foarte costisitoare. Așa am reușit să reducem cheltuielile, dar și amprenta de carbon a clădirii”, a explicat dezvoltatorul imobiliar clujean.

Florin Mariș a mai spus că, din cauza topografiei Clujului, cu terenuri instabile, a fost nevoit să caute soluții pentru construcția imobilelor. „Întrucât multe dintre proiectele noastre în Cluj-Napoca sunt adiacente Someșului, am ajuns să introducem sonde geotermale în piloții de sprijinire. Așa am ajuns să facem niște incinte de piloți.

În alte proiecte le-am introdus în radier, care se recupereze resursa. Într-un alt proiect, n-am avut voie să trecem pârâul Nadaș ca să ducem apele uzate. Ne-am trezit că trebuie să facem un mega-bazin cu o stație de pompare care să ducă apele uzate la canalizarea orașului. Atunci ne-am dat seama că foarte multă energie se risipește prin apele uzate. Așa am proiectat niște bazine care, printr-o rețea de țevi, să recupereze energia”, a explicat dezvoltatorul imobiliar.

Referindu-se la recuperarea și revalorificarea materialelor, Florin Mariș a spus că în proiectele imobiliare ale companiei sale folosește resturi de polistiren și cărămizi provenite din construcții.

„Noi am cumpărat deșeuri din polistiren și cărămizi pe care le-am găsit și, plus ale noastre, le-am măcinat și am generat niște termoizolații în șape sau în anumite locuri unde le-am putut folosi. Am cumpărat mașini speciale prin care măcinăm cărămizile și producem substrat pentru terasele verzi.

Ce fac terasele verzi? Ele rețin apa și în plus au și rolul de termoizolație. Cea mai mare pierdere de energie e prin acoperiș. Ei, dacă i-ai pus 20 de centimetri pe acoperiș, l-ai izolat și mai bine. Astfel, rezolvi două lucruri: nu duci deșeurile la gunoi și astfel nu produci dioxid de carbon și folosești un produs care izolează excelent. Pentru un om care vrea să-și facă o casă, pare complicat. Dar prin cercetările pe care le facem, vrem să integrăm toate tehnologiile astea, pentru că noi producem foarte multe locuințe”, a mai spus Florin Mariș.

Cine este clujeanul care conduce grupul Hexagon 

Florin Mariș este CEO-ul companiei clujene Hexagon și unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din țară. Grupul clujean are un parcurs dinamic: a finalizat anul trecut o clădire de birouri în Cluj-Napoca, Via Office, în urma unei investiții de 12 milioane de euro, pe care a scos-o la vânzare sau închiriere. A finalizat proiectul mixt Zenia de pe Calea Florești (lângă supermarketul Penny din Mănăștur). A intrat pe sectorul industrial cu o hală de 8.000 mp și a vândut anul trecut clădirea de birouri Brâncuși 21 din Cluj. A demarat faza a doua a componentei rezidențiale Estoria City din București (proiect de 200 de milioane de euro) și vrea să-și facă intrarea pe piața hotelieră în ambele orașe unde acționează.

Foto: Forbes

Ce înseamnă conceptul nZEB

Evenimentul de la Sala Polivalentă a început vineri și se încheie duminică și cuprinde mai multe dezbateri și paneluri în efortul de a reduce consumul de energie și nivelul emisiilor generate de clădirile nou construite (nZEB – nearly zero energy building – emisii spre zero – n.r.).

De altfel, politicile europene în sectorul construcțiilor sunt din ce în ce mai ambițioase, impunând clădiri cu zero emisii din 2030.

În România, punerea în practică a conceptului nZEB este reglementată prin metodologia de calcul a performanței energetice a construcțiilor MC001/2021, elaborată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Conform acestei metodologii, „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB) înseamnă clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.

La evenimentul desfășurat în Sala Polivalentă, participă dezvoltatori imobiliari, arhitecți, urbaniști, proiectanți, oameni de afaceri și din finanțe din Cluj, București, Constanța, Brașov, Alba, Oradea, dar și reprezentanți ai autorităților publice locale clujene.