Alin Tișe regretă licitația cu unic câștigător, Supercom. „Ce să spun? A fost un model european”

Administratorul județului Cluj, Alin Tișe, a declarat, marți, într-o emisiune online că, personal, ar fi dorit ca UAT-urile din județ să fi avut independența de a-și alege singure operatorul de salubritate, și nu să fie unul în tot județul cum este acum. 

Tișe a mai spus că legislația europeană a cerut ca fiecare județ să gestioneze unitar sistemul de colectare a deșeurilor.

„De-acolo a venit și implicarea noastră în rampă și ne-am trezit că noi trebuie să închidem rampele din fiecare localitate, chit că n-avea treabă Consiliul Județean cu rampa din Huedin, de la Câmpia Turzii sau Gherla. Prin lege s-a stabilit că trebuie să gestionăm unitar pe județ atât problema rampelor, dar să avem și o soluție pe viitor.

Dacă e bună decizia? Sunt avantaje și dezavantaje. Eu aș fi fost pe ideea să gestioneze fiecare primar, fiecare primărie, în mod independent, unilateral, și să găsescă soluția cea mai bună. Dar pe de altă parte, te puteai trezi ca unele comune mici să n-aibe cui să predea deșeurile. Ce să spun? A fost un model european. Odată ce ei ni l-au dat, a trebuit să ne conformăm. În opinia mea, mai bine gestionam noi independent gunoaiele.

Fiecare comună, fiecare oraș să-și valorifice propriul gunoi și să găsească soluțiile cele mai bune în raport cu un privat. Dar astăzi suntem unde suntem. Legislația ne-a obligat foarte clar ca până în data cutare să închidem rampele … Așa m-am trezit și eu să am o rampă, <rampa lui Tișe> îi ziceau oamenii, chit că Tișe n-are nicio rampă în județ. Era rampa Primăriei Cluj-Napoca, sau a Primăriei Gherla … Noi, Consiliul Județean, ne-am oferit să-i ajutăm pe primari, să ajutăm primăriile. Și-așa am reușit să atragem vreo 70 de milioane de euro, bani pe care i-am folosit la închiderea acestor rampe și la deschiderea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID – n.r.)”, a declarat Alin Tișe, în emisiunea de la Napoca Live.

Pe două loturi n-au fost competitori

Tișe a mai amintit că operatorul Supercom a câștigat pe lotul 2 (Gherla-Dej) și lotul 3 (Turda-Câmpia Turzii) pentru că nicio societate n-a participat la licitație alături de compania bucureșteană. „Bătaia peștelui”a fost pe lotul 1 (Cluj Napoca și Huedin + comunele dintre ele), unde s-au înscris mai multe firme de salubritate, ca la final să câștige, după câțiva ani de procese, tot Supercom.

14

reclamații au fost înregistrate, luni, 6 martie, în Cluj, împotriva operatorului Supercom potrivit administratorului județului.

Administratorul județului a mai afirmat că numărul reclamațiilor la adresa Supercom a scăzut vertiginos: de la 200 pe zi în ianuarie, la 14 cât au fost înregistrate ieri.

Unde poți reclama

Alin Tișe a spus de mai multe ori că, pentru o monitorizare mai eficientă a problemelor referitoare la neridicarea deșeurilor din unele zone ale județului, îi invită pe clujeni să utilizeze aplicația Timestamp Camera (gratuit din AppStore sau Google Play) și să transmită pe Whatsapp doar poze de la locul sesizării la numărul de telefon 0770.247.631.

Citește și acest articol: Supercom, faza pe sancțiuni. „Pentru fiecare sesizare nerezolvată în 24 de ore, firma este sancționată cu 500 de lei”

Supercom, operator unic în județul Cluj

Compania bucureșteană Supercom, deținută de fostul senator PSD Ilie Ciucle, a devenit operatorul de deșeuri unic al județului Cluj, începând din 27 ianuarie 2023, când a preluat și lotul 1 Cluj-Napoca – Huedin și satele dintre ele. Pe alte două loturi (lotul 2 Gherla – Dej  și lotul 3 Turda – Câmpia Turzii) funcționa deja, începând de anul trecut. Supercom are în jur de 150 de mașini de intervenție și circa 1.000 de angajați în județul Cluj.

81

de milioane de euro este valoarea contractului pe 10 ani pentru serviciile firmei Supercom în Cluj.