Alin Tișe, despre „Clujana”: „De două ori am încercat să salvăm fabrica și am achitat datoriile către Fisc, altfel demult era în faliment”. Ce soluții există

Fabrica de încălțăminte „Clujana”, o emblemă a orașului și a României, cu peste 100 de ani de activitate în domeniu, și-a închis recent activitatea și riscă să intre în faliment până la sfârșitul acestui an. 

Citește Povestea familiei Renner, fondatoarea fabricii „Clujana”, spusă de unicul moștenitor din România. Un destin crunt a lovit această familie. GALERIE FOTO

Prezent într-o emisiune radio online la Napoca Live, șeful administrației județene, Alin Tișe, a declarat că brandul și activele „Clujana” nu vor dispărea, fiind „securizate” de către Consiliul Județean Cluj. Instituția este acționar la s.c. Clujana s.a. și deține clădirea și terenul unde a funcționat fabrica.

Alin Tișe: „Activitatea comercială am lăsat-o în sarcina unui Consiliu de Administrație și a unui director”

„Este parțial adevărat. În acest moment fabrica nu mai produce. Nu vreau să intru într-o istorie. Această fabrică a fost a statului. Ea a fost încă de prin 2003 privatizată. AVAS a împărțit atunci acțiunile între ministerul de resort care era atunci (al Industriei – n.r.) și a predat alte acțiuni către Consiliul Județean Cluj pentru a fi protejată de o autoritate locală.

Niciodată Consiliul Județean nu a fost cel care să exercite activitatea de a produce efectiv. Consiliul Județean nu are specialiști pentru a produce încălțăminte. Fabrica a fost lăsată pe piață să se descurce cu concurența.

A avut această protecție de la stat să nu piardă, ca în cazul de față, ce avea în proprietate, clădirile, terenul, pentru că pe acestea le-am securizat și le-am conservat la nivel de Consiliu Județean. Activitatea comercială am lăsat-o în sarcina unui Consiliu de Administrație și a unui director, care au fost foarte mulți de-a lungul anilor. Concurența de pe piață și tot ceea ce am trăit în ultimul timp au dus la închiderea ei”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, în cadrul emisiunii de la Napoca Live.

Șeful deliberativului județean a mai spus că brandul fabricii nu va dispărea, adăugând că, momentan, nu s-au găsit soluții pentru reorganizare.

„A fost un moment în 2003 în care a avut probleme de reorganizare și lichidare, apoi s-a redeschis, iar acum Clujana are din nou probleme. Sper să fie pe o durată scurtă de timp. Clădirile și terenul nu vor putea fi vândute, pentru că noi le-am conservat. Sunt proprietatea statului.

Nu știm cum se va rezolva problema. Fabrica a ajuns la o incapacitate de a plăti, are datorii foarte mari. Este o realitate această concurență pe piață și a fost și o perioadă dificilă. Fabrica trebuie reorganizată și restructurată, dar vă asigur că nu va dispărarea ca brand.

Va trebui să întrebăm specialiștii pentru a o reporni. Noi de două ori am încercat să salvăm fabrica și am achitat datoriile către Fisc, altfel demult era în faliment. Nu a <căpușat-o> nimeni, n-a existat, ca în alte situații, un fel de Clujana 2, Clujana 3, Clujana 4…

Sperăm în repornirea fabricii la un moment dat. Să vedem cum se va întâmpla, în regim de stat sau în alt regim. Poate cu cooptarea unui investitor priceput la asta. Nu știu cum va fi. Nu am o soluție miraculoasă”, a mai spus Tișe.

Administratorul județului a mai transmis că nu va permite nicio dezvoltare imobiliară pe terenul „Clujana”.

„Acolo fie Clujana își va relua activitatea după o reorganizare, fie Consiliul Județean cu alte autorități vor gândi o altă instituție publică gen spital, materniate, centru de conferințe etc. În regim de stat”, a mai spus Tișe.

1.000

de metri pătrați este terenul care a mai rămas în proprietatea „Clujana”

Din tot terenul pe care a activat, „Clujana” – și prin „Clujana” ne referim la acționarul ei, Consiliul Județean – mai are în proprietate doar 1.000 de metri pătrați, teren care se află sub fabrică!

DECLARAȚIE:

„Terenurile de pe fosta platformă (unde a activat și Clujana – n.r.) s-au privatizat începând cu 2003 și s-au împărțit între fabricile de pe platformă, acum existând acolo sute de făbricuțe mici, care au primit bucăți de pământ și hale în care acum funcționează. Clujana mai are aproximativ 1.000 de metri pătrați care sunt sub clădirea fabricii. De fapt, despre atâta teren vorbim. Restul, de-a lungul anilor, s-au dat proprietarilor de clădiri și hale. Noi, cam la doi ani, intervenim și reparăm drumurile, care au rămas în proprietatea publică”. 

Alin Tișe, șeful CJ Cluj 

O istorie de 111 ani pentru o fabrică-emblemă pentru Cluj și România

„Clujana” a fost înființată în 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După Primul Război Mondial (1914-1918) a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în „Dermata” și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.

Unii au fost interesați și de acest articol: GALERIE FOTO A fost vândută celebra vilă a familiei Renner, fondatoarea fabricii Clujana. Imobilul are 28 de camere și se află în buricul Clujului

În 1948, fabrica a fost nationalizată de guvernul comunist și redenumită „Fabrica de încălțăminte Janos Herbak”, apoi „Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj”, iar în final s.c. „Clujana” s.a.

În anii ’80, fabrica a ajuns cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea în jur de 10.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.