Alegerile din Ungaria și opțiunile din România. Orban vrea voturi din Transilvania, nu și o voce de aici

În anul 2022, electoratul din Ungaria va fi invitat să își exprime, din nou, opinia cu privire la mandatul pe care îl dau politicienilor pentru următorii 4 ani. Alegerile din anul 2018 nu au ținut pe nimeni în suspans. Acum, se pare că alegerile nu vor mai fi doar o formalitate pentru FIDESZ și partenerii de coaliție, deoarece au fost 4 ani în care s-au întâmplat multe.

FIDESZ, eșecuri în serie

În anul 2018, coaliția de guvernare a spulberat efectiv opoziția, obținând 134 de mandate din totalul de 199. Mesajul central de campanie a FIDESZ-KDNP a vizat tema păstrării suveranității Ungariei față de Uniunea Europeană și lupta împotriva migrației. Scorul zdrobitor cu care a câștigat Viktor Orban dă de înțeles că este cel care cunoaște cel mai bine coardele sensibile ale ungurilor, pentru că votul până la urmă este condus în mare parte de emoție. Iar Viktor Orban a livrat ceea ce a promis electoratului. A strâns șuruburile statului în privința controlului asupra democrației (consolidarea statului iliberal) și a livrat prin presa controlată de stat toate reușitele (și pseudo-reușitele) guvernării sau membrilor de partid. 

Dar cei 4 ani care vor fi trecut în primăvară vor duce guvernul Viktor Orban la 12 ani la cârma a Ungariei. Orice guvern, oricât de popular ar fi, se erodează în timp și scade în preferințele electoratului, chiar dacă își face bine treaba, pentru că așa este natura omenească, dorește, din când în când, să facă o schimbare, fără să aibă neapărat o motivație intrinsecă. 

Însă acest argument, al nevoii de schimbare, se suprapune peste o serie de eșecuri care s-au asociat cu principalul partid de guvernământ din Ungaria. În plan extern, FIDESZ a pierdut apartenența la familia Popularilor Europeni, grupul europarlamentar cel mai important. Această izolare pe scena internațională a determinat FIDESZ să se apropie de alte forțe aflate în dizgrație la nivel european, cum sunt PIS din Polonia sau de actori statali care duc o politică de stat nedemocratică, precum Rusia sau China. 

În actualul mandat al lui Viktor Orban, Ungaria a renunțat la a mai face opoziție în culisele Uniunii Europene. Acțiunile sale de nesubordonare față de linia trasată de partenerii europeni au devenit tot mai fățișe iar dacă, la început, liderii ungari se mai jenau de derapajele nedemocratice din țara lor, acestea au început să fie asumate tot mai des, ba chiar cu mândrie. Iliberalismul lui Viktor Orban a căpătat valențe de eroică opoziție față de conglomeratul care nivelează cultural Europa și impune statelor mici pierderea identității, a valorilor creștine și atentează la inocența copiilor prin propagandă pro-LGBT. Aceste teme sunt ușor de acordat cu sentimentele naționaliste pe care le simte orice popor și nu ai nevoie de prea multe argumente atunci când le invoci, pentru că cine nu dorește să își păstreze identitatea, credința sau să își protejeze copiii? Iar poporul a fost hrănit cu aceste argumente din plin, având în vedere mașinăria de propagandă de care dispune guvernul ungar.

Alături de Rusia și China. În contextul războiului, a trebuit să se deliminteze de Putin

Apropierea Ungariei de Rusia și China a fost vizibilă inițial la nivel de cooperare economică, pentru ca aceasta să se transforme în declarație diplomatică deloc subtilă. Liderii FIDESZ s-au vaccinat cu seruri rusești și chinezești împotriva noului coronavirus, cu toate că mecanismul european punea la dispoziție seruri fabricate în ”lumea liberă”. Iar gestionarea crizei COVID-19, când Viktor Orban și-a atribuit, efectiv, drepturi depline în perioada stării de urgență, a risipit orice speranță că Ungaria ar putea să se reîntoarcă pe calea democrației.  

În contextul războiului din Ucraina, Orban a trebuit să se delimiteze de prietenul Vladimir Putin, probabil de formă și cu scop electoral.

Un alt factor care erodează guvernarea Orban din Ungaria este legat de scandalurile din sânul partidului, fie legate fie de corupție, fie sexuale. Acestea însă au fost rapid stinse, având în vedere faptul că presa de mare tiraj nu a preluat sau a preluat la ”și altele” acest gen de știri. La fel de repede s-a îngropat și scandalul ”Pegasus”, care dezvăluia modul în care puterea de la Budapesta controlează opoziția, respectiv presa neaservită. 

Opoziția s-a unit

Ce a învățat opoziția în acești 4 ani? Că dacă rămâne scindată, nu va avea nici o șansă să răstoarne guvernul Orban. Din acest motiv, partidele de opoziție s-au așezat la masă și au încheiat o înțelegere electorală menită să învingă FIDESZ. Primele rezultate, timide, ce e drept, dar care pot semnala o tendință, au venit în urma alegerilor locale. Cu această ocazie, opoziția a câștigat capitala prin Gergely Karacsony, dar și alte 10 mari orașe. Pentru alegerile generale, Peter Marki-Zay, primar al orașului Hodmezovasarhely, a fost desemnat drept candidatul care ar trebui să îl înfrângă pe Viktor Orban în alegeri. 

Actuala putere de la Budapesta este perfect conștientă că lupta nu se va mai da ca în urmă cu 4 ani. Fiecare vot va conta, iar balanța va fi foarte echilibrată până la final. Din acest motiv, Viktor Orban își pregătește și planul B, respectiv intrarea în opoziție, cu păstrarea frâielor puterii prin plasarea unor oameni de încredere în instituții cheie ale statului. Concomitent, este de așteptat ca o campanie furibundă de presă să încerce să în scufunde în sondaje pe oponentul Peter Marki-Zay. 

Iar cum alegerile se află, potrivit sondajelor, pe muchie de cuțit, cele peste o sută de mii de maghiari cu drept de vot din Transilvania pot face diferența. Lupta pe voturile acestora a fost mai tot timpul o miză pentru Ungaria, care în ultimii ani a făcut eforturi să acorde cetățenie cât mai multor etnici din țara noastră. În mod normal, FIDESZ se bazează pe acestea pentru a putea face diferența în cazul în care situația o va impune.

Mai mult, prin rețelele de fundații finanțate de către Ungaria, etnicii maghiari din Transilvania au fost pețiți permanent prin acordarea de finanțări pentru proiecte mai mult sau mai puțin semnificative. Important pentru FIDESZ a fost să acapareze pe statul de plată cât mai mulți etnici maghiari, asupra cărora să aibă ascendent. Miza nu a fost niciodată ca maghiarii transilvăneni să aibă o voce în Parlamentul Ungariei, pentru că dacă ar fi fost așa, s-ar fi regăsit și candidați din țara noastră pe listele de partid din Ungaria. Importanța votului maghiarilor este legată doar de câtă putere pot acorda FIDESZ iar, în realitate, doar asta vor de la ei.

România este statul vecin cu cea mai mare minoritate de maghiari, dar care se pare că nu este suficient de importantă pentru a avea reprezentanți în parlamentul Ungariei. Cu toate că se clamează periodic ”trauma” Trianon, granița față de etnicii maghiari este foarte ferm delimitată în primul rând de Ungaria, care nu doresc ca vreun transilvănean să acceadă în legislativul ungar iar aceasta este adevărata măsură a importanței pe care o dă Ungaria etnicilor maghiari din Transilvania. 

Realistic vorbind, voturile transilvănene sunt deja antamate de FIDESZ, în baza mecanismului expus mai sus. Dar ar fi interesant de văzut și ce contraofertă face candidatul opoziției, Peter Marki-Zay, etnicilor maghiari din afara țării și cum va fi primit mesajul acestuia peste granițe, pentru că în interior este suficient de competitiv încât să fie considerat candidatul care îl poate învinge pe Viktor Orban.