Ajunge cu halele pustii. E timpul să ne luăm orașul înapoi

Platformele industriale construite înainte de 1990 au trecut prin două etape: o perioadă de degradare, în primii 15 ani post-revoluționari, urmată, în ultimele două decenii, de reconversie – un proces tot mai accelerat, mai ales în marile orașe, unde piața imobiliară este extrem de dinamică. Iar în acest domeniu, niciun alt oraș din România nu este mai activ decât Cluj-Napoca.

Câteva dintre fostele fabrici ale Clujului au fost deja transformate în ansambluri rezidențiale – de exemplu, Napolact, Someșul și Flacăra. Acestea erau însă situate în zone semi-centrale, înconjurate deja de clădiri rezidențiale.

Ne aflăm acum la începutul unei transformări radicale a zonei industriale din nordul orașului, unde numeroase platforme construite în epoca industrială vor fi reconvertite în zone mixte: rezidențial-comercial-birouri. De altfel, în 2022, municipalitatea a adoptat un masterplan pentru zona industrială bulevardul Muncii Sud și teritoriile adiacente.

Se ridică, firesc, întrebarea: cum poate fi realizată corect o regenerare urbană de tip brownfield, în beneficiul tuturor părților implicate – și, mai ales, al comunității locale?

Primăria a încercat să ofere un răspuns tot în 2022, prin adoptarea Strategiei de regenerare urbană a municipiului Cluj-Napoca, document integrat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021–2030, aprobată prin HCL nr. 1/2022. Această strategie oferă o viziune coerentă pentru dezvoltarea durabilă a orașului și a zonei metropolitane, abordând teme precum mobilitatea, digitalizarea, educația, sănătatea, incluziunea socială și guvernanța locală.

Câteva dintre obiectivele cheie ale SIDU:

• Revitalizarea zonelor urbane degradate – transformarea fostelor platforme industriale și a spațiilor neutilizate în cartiere moderne, funcționale și sustenabile;

• Creșterea calității spațiului public – amenajarea de spații verzi, zone pietonale și locuri de recreere;

• Dezvoltarea infrastructurii de mobilitate durabilă – extinderea rețelei de transport public, a pistelor pentru biciclete și a traseelor pietonale;

• Crearea cartierelor de 20 de minute – zone urbane unde locuitorii au acces la toate serviciile esențiale (educație, sănătate, comerț, recreere) în 20 de minute de mers pe jos;

• Implicarea comunității – organizarea de consultări publice și dezbateri care să reflecte dorințele reale ale cetățenilor.

Pe baza acestor direcții asumate, dezvoltatorii imobiliari pot construi proiecte de regenerare urbană în concordanță cu nevoile comunității și cu regulile locale.

Un astfel de proiect, cu potențial de best practice, este cel propus de Prime Kapital: reconversia fostei platforme industriale Sanex într-un mini-cartier modern, cu funcțiuni mixte – locuire, comerț și birouri.

Este important de subliniat că noua dezvoltare propusă în zona IRA nu afectează brandul industrial cu tradiție al Clujului: grupul care deține producătorul de plăci ceramice Sanex își va continua activitatea într-o fabrică nouă, tot în județul Cluj.

Astfel, investiția aduce valoare comunității fără a distruge identitatea industrială a zonei. În plus, Prime Kapital este o companie cu reputație solidă, cu zeci de proiecte de succes în România și Europa de Est. Relația cu comunitatea locală a fost tratată cu seriozitate: feedback-ul primit, inclusiv în consultările publice din etapa de avizare, a fost integrat în forma finală a proiectului, care a suferit ajustări importante pentru o mai bună integrare în zonă.

Sustenabilitatea ecologică a fost, de asemenea, un principiu de bază. Toate clădirile vor fi conforme cu standardul nZEB, pentru a avea un consum energetic redus și o amprentă de carbon minimă. Mobilitatea pietonală și velo în interiorul ansamblului, alături de prezența unor spații verzi generoase, vor contribui la un stil de viață sănătos și ecologic pentru viitorii locuitori.

Conectarea mini-cartierului cu restul orașului și cu zona metropolitană, prin stația de transport intermodal de la IRA, va reduce semnificativ dependența de mașina personală. Accesul rapid la facilități – locuri de muncă, școli, magazine, zone de recreere – va permite deplasări scurte, pe jos sau cu bicicleta, fără stresul traficului.

Un alt element esențial este păstrarea unor repere din patrimoniul industrial, care vor fi puse în valoare ca puncte de interes urban și turistic. Mai mult, dezvoltatorul va dona autorităților locale terenuri și lucrări în valoare de zeci de milioane de euro, ca parte a integrării armonioase a proiectului în comunitate.

Reconversia zonei dintre strada Plevnei și podul IRA poate deveni un model de colaborare eficientă între investitori, autorități și cetățeni. O abordare win-win, cu transparență și seriozitate, poate aduce beneficii pe termen lung pentru toți actorii implicați.

Cluj-Napoca arată încă o dată că aici se pot face lucrurile bine – ca în vest – atunci când luăm idei bune și le adaptăm cu inteligență realităților noastre.