Afaceriști maghiari apropiați de Viktor Orban cumpără afaceri în România. Investiții și la Cluj

În ultimele decenii, apropierea geografică, comunitățile maghiare din România și strategiile economice ale Ungariei au dus la o mai mare implicare a capitalului unguresc pe piața românească. Procesul nu este unul nou, dar în ultimii ani a căpătat vizibilitate crescută prin achiziții de companii românești, extinderea capacităților de producție și intervenția statală în susținerea firmelor ungurești care investesc peste graniță. O analiză recentă subliniază acest fenomen ca parte a unei „expansiuni discrete” a Ungariei în România — companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban au devenit cumpărători semnificativi de business-uri românești.

Economedia notează că Guvernul maghiar acordă sprijin companiilor să investească în străinătate și consideră aceste proiecte drept parte din consolidarea prezenței Ungariei în Bazinul Carpatic, dincolo de granițe.  În România, astfel de proiecte au fost cuantificate în sumă totală de 130 de miliarde de forinți (aproximativ 326 milioane de euro) în intervenții și investiții străine. 

Pe fundalul acestei abordări strategice, zona Cluj apare ca una dintre regiunile vizate, fie pentru achiziții, fie pentru instalarea unor facilități de producție.

Cazul Friesland / Napolact

Un exemplu recent și emblematic este preluarea brandului Napolact și a facilităților din Cluj de către un grup maghiar:

• În iulie 2025, Royal FrieslandCampina N.V. anunță că va vinde operațiunile din România (inclusiv brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș) grupului maghiar Bonafarm. Tranzacția este supusă aprobărilor de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România.  
• Bonafarm este controlat de afaceristul maghiar Sándor Csányi, un nume cunoscut și apropiat mediilor politice din Ungaria.  
• Această tranzacție este evaluată de Consiliul Concurenței pentru potențiale efecte asupra competitivității pe piața lactatelor.  

Această mutare poate fi interpretată ca parte din strategia energetico-economică a Ungariei de a crea “puncte de influență” economice în regiunile de interes (în special zone cu populație maghiară sau în vecinătate).

KÉSZ și investiția aproape de Turda

Un al doilea caz puternic simbolic este cel al companiei maghiare de construcții KÉSZ, care a inaugurat în martie 2025 prima sa unitate de producție din România, în satul Moldovenești, județul Cluj, lângă Turda. 

Detalii ale investiției

• Fabrica are o suprafață inițială de ~ 4.500 m² și este dotată cu echipamente moderne pentru producerea de structuri metalice, canale de aer și profile.  
• Investiția este estimată la ≈ 4,5 milioane de euro și a fost realizată cu sprijinul Agenției Maghiare pentru Promovarea Exporturilor (HEPA).  
• La inaugurare, 16 persoane lucrau în fabrică, iar planul prevede creșterea personalului și extinderea capacităților.  
• De asemenea, fabrica utilizează un sistem de panouri fotovoltaice de 200 kWp, iar proiectul este gândit modular pentru extindere ulterioară.  
• În discursul de deschidere, secretarul de stat maghiar Levente Magyar a subliniat că aceasta este „prima dintr-o serie” de investiții menite să consolideze prezența firmelor maghiare în Bazinul Carpatic.  
• Grupul KÉSZ activează de peste 20 de ani pe piața românească și a mai fost implicat în proiecte de construcții, infrastructură, dezvoltare imobiliară etc.  
• În paralel, KÉSZ dezvoltă un proiect rezidențial important în București de ~ 51 milioane de euro.  
• În presa economică românească, se indică că sprijinul guvernamental ungar este explicit — proiectele sunt prezentate ca parte a strategiei de extindere a Ungariei în regiunea transfrontalieră.