Administrația Boc s-a „mișcat” cel mai bine cu parcurile. Dar s-a ales cu tinicheaua „betonați Clujul”

Tema spațiilor verzi a fost tratată de primarul Clujului, Emil Boc, în raportul său de activitate la finalul mandatului 2020-2024. Media9 a analizat lucrarea capitol cu capitol.

Extinderea spațiilor verzi a fost o prioritate declarată a administrației locale. Cu toate acestea, dezbaterile publice au fost dominate de percepția că orașul este în continuare supus unei urbanizări excesive, iar retorica despre “betonarea Clujului” a devenit un laitmotiv frustrant pentru autorități.

Administrația locală a marcat realizări importante, precum finalizarea Parcului Feroviarilor, a Parcului Armătura și a Parcului Ștefan cel Mare, a locului de joacă de pe Grigore Alexandrescu, obținerea de finanțare pentru Parcul de Est și mai ales revitalizarea malurilor Someșului, un proiect apreciat la nivel internațional. Totuși, chiar și aceste inițiative au fost întâmpinate cu critici.

Spre exemplu, în cadrul proiectului Parcului I.L. Caragiale, aflat în stadiu final de execuție, autoritățile au redus din gradenele prevăzute inițial pe malul Canalului Morii pentru a face loc vegetației. Acest compromis arată preocuparea pentru integrarea elementelor verzi în peisajul urban, dar și presiunea de a răspunde criticilor venite din partea unor locuitori.

Un alt aspect evidențiat de administrație este faptul că, pentru toate noile dezvoltări imobiliare, se solicită plantarea de arbori maturi.

Administrația a făcut așadar pași concreți pentru a extinde suprafața verde și a revitaliza zone urbane, dar narativa publică despre “betonarea orașului” persistă, adesea în ciuda evidențelor contrare. Provocarea rămâne ca Primăria să comunice mai bine și să transforme această percepție negativă într-o încredere în strategia pe termen lung pentru un oraș mai verde și mai sustenabil.