89% din poluarea Clujului este generată de cetățeni (studiu). Ce schimbări sunt propuse pentru Mănăștur

Clujul își dorește să devină neutru din punct de vedere climatic. Într-o dezbatere publică, la Centrul de inovare și imaginație civică, miercuri, Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, a spus că municipiul are primul plan de acțiune din lume pentru a deveni neutru din punct de vedere climatic.

Clujul este unul dintre cele trei municipii din România care și-a câștigat dreptul de a face parte din misiunea 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030.

Colegul lui Heroiu, Marius Cristea, a prezentat o statistică privind principalii responsabili cu emisiile de dioxid de carbon din Cluj. Ei bine, noi, cetățenii, suntem principalii vinovați, conform PACED (Plan de Acțiune pentru Clima și Energie Durabilă) 2022 – 2030.

Astfel, 53 la sută din emisiile de dioxid de carbon, în anul 2021, au fost generate de clădirile rezidențiale. Adică blocuri și case. La acestea se adaugă clădirile terțiare, adică birouri, malluri, supermarketuri, clădiri destinate producției sau depozitării, cu un impact de 20%. De aproape este și sectorul transporturilor, private și comerciale, care generează 16 la sută din emisiile de dioxid de carbon.

89

la sută din emisiile de carbon din Cluj-Napoca sunt generate de zona privată și abia 11 la sută de clădiri administrative, iluminat stradal și transport public.

Unul dintre primii pași pe care municipalitatea dorește să-i facă este intervenția în cartierul Mănăștur, cel mai mare din Cluj.

77.000

de locuitori s-a calculat că are acest cartier, un întreg oraș de nivel mediu.

Arhitectul Vlad Sebastian Rusu a prezentat câteva direcții pentru acest cartier. Se urmărește realizarea unor buzunare verzi, adică parcuri de mici dimensiuni, în mai multe puncte ale acestui cartier. Marți, într-o conferință de presă, primarul Emil Boc anunțase că planul Primăriei este de a avea zone verzi la 300 m depărtare de fiecare cetățean al Clujului. Iar asta înseamnă să se ia de la mașini și să facă spații verzi.

De asemenea, se dorește anveloparea cât mai multor blocuri, astfel încât să se reducă semnificativ consumul de energie.

În ceea ce privește arterele din Mănăștur, sunt vizate intervenții pe Calea Florești, iar sensul giratoriu de la Calvaria se propune să fie redus ca dimensiuni, pentru a se dezvolta spații de agrement. Inclusiv parcarea de sub podul Calvaria ar putea fi transformată într-un părculeț.

Planul privind insulele din cartierul Mănăștur, cu îmbunătățirea spațiilor verzi și o politică de „toate funcțiunile la 15 m distanță” a fost prezentat prima dată în 2020, tot de Vlad Sebastian Rusu și de colegul său Octav Olănescu.

Dezbaterea de miercuri a fost mult mai amplă, iar societatea civilă a intervenit cu multe propuneri și întrebări. Primăria a anunțat că pune bazele unei   coaliții  pentru neutralitate climatică, Coaliția pentru neutralitate climatică Cluj-Napoca 2030, în care sunt invitate să se înscrie ONG-uri, persoane cu know-how în ceea ce privește schimbările climatice, respectiv grupuri informale de cetățeni.