#1. Topul în care implicarea cetățenilor și serviciile online ale Primăriei duc Clujul pe primul loc

Clujenii sunt paradoxali. Sunt mândri că sunt clujeni, zic că e “fain” pe aici, dar își folosesc la maximum oportunitatea de a critica orașul. Sigur, arătăm și noi, la Media9, ce ni se pare criticabil, dar există cercetări obiective pe care nu mai îndrăznim să le atacăm. Așa cum este și acest top realizat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj care evaluează oferta de servicii online ale administrațiilor locale. 

Indexul are 47 de indicatori, împărțiți în cinci categorii, fiecare cu o anumită pondere în nota finală: ergonomie (15%), conținut (25%), servicii online (25%), participarea și implicarea cetățenilor (20%), securitatea și protecția datelor personale (15%).

În urmă cu trei ani, pe primul loc s-a clasat Alba Iulia. Acum, în 2023, lider este Cluj-Napoca.

Dacă vă uitați cu atenție cântăresc foarte greu implicarea cetățenilor, serviciile online și protecția datelor.

,

Altfel spus, website-ul Primăriei, realizat de Evozon, își face treaba. Noi am criticat însă, de-a lungul vremii, modul de-a dreptul indecent în care primarul Emil Boc se expune pe Facebook și în care tinde să asume proiectele Clujului „pă persoană fizică”.

“Am evaluat prin acest index în special serviciile de tip ”front-office” (cele care implică o interacțiune directă între instituție și public) oferite prin intermediul site-ului oficial – principalul canal de livrare a serviciilor publice digitale și de comunicare cu comunitatea”, arată cercetătorii de la FSPAC. 

5 din cele 325 de orașe nu furnizează pe site adresa la care funcționează primăria; tot cinci primării oferă posibilitatea ca cetățenii să vorbească, în timp real, printr-o aplicație de tip chat, cu un funcționar al primăriei; 31 de primării au procese de bugetare participativă; peste 60% dintre cele 133 de orașe care au sub 10.000 de locuitori au conturi oficiale pe rețelele sociale – de obicei Facebook.

“Scorul mediu a crescut anul acesta la 50, iar mediana este 51 (am decis să rotunjim scorurile până la numere întregi, pentru a nu da o falsă impresie de precizie – o parte din indicatorii din index se bazează pe păreri subiective de pildă designul paginii). În 2020, cifrele erau 40, respectiv 39. Este o creștere semnificativă, ceea ce arată că primăriile din România au investit resurse în îmbunătățirea ofertei de servicii online. Pe categorii, cele mai mari creșteri le-au înregistrat Securitatea și protecția datelor personale (de la o medie de 52 la 81) și Serviciile online (cu un scor de 31 în 2020, 42 în 2023)”, mai spun reprezentanții FSPAC.