Zece proști mititei

Autor  Mihai E. Serban   în  ,      4 saptãmâni în urmã     1005 Vizualizări  

Marea vânzoleală mondială de instaurare a „corectitudinii politice, a exprimării neconflictuale și neprejudiciabile” pare să dea în clocot. Imaginația celor care au pornit cruciada împotriva moștenirii rasiste și suprematiste dă și ea în clocot. Nu mai este de ajuns că luăm imediat poziție împotriva abuzurilor pe care poliția le face împotriva persoanelor … (mi-e teamă să folosesc vreun termen precis, că nu se știe cine se supără…), că dărâmăm statui, schimbăm nume de străzi. Nu, trebuia să sărim calul și să începem o adevărată vânătoare de vrăjitoare.

După ce cel mai vizionat film din istoria cinematografiei („Pe aripile vântului”) a fost retras de pe platforma unde rula în vederea unei „contextualizări”- adică, să-l facă să nu pară rasist, a venit rândul unei alte capodopere din patrimoniul cultural mondial. Strănepotul celebrei  Agatha Christie a anunțat intenția de schimba în mod oficial titlul capodoperei „Zece negri mititei”, roman polițist care este considerat al șaselea cel mai citit roman din istoria literaturii, fiind un adevărat monument cultural, menit să traverseze vremurile cu strălucirea neștearsă.

Ce urmează pe planul corectitudinii dezlănțuite? „Cocoșatul de la Notre-Dame”? Sărmanul cocoșat, el măcar ar fi avut un motiv de disconfort și supărare; mai ales în acele vremuri, un spate cocoșat era un motiv consistent de batjocură (recitiți „Cocoșatul”, de Paul Feval…). Ce va mai fi la rând? Se pregătește „Biblia”? Isus Cristos îi vindecă pe „infirmi”, nu pe „persoanele cu dizabilități”. Le dă povețe „săracilor,” și nu celor cu „situație economică defavorizată”.

Într-unul dintre textele mele favorite (J.K.Jerome – „Arta de a nu scrie un roman”) autorul afirmă că, în ciuda a mii de ani de educație, maimuța își pierde coada, din aburii trăirii își va făuri un intelect și un suflet – dar nu-și va putea elimina natura de maimuță. Maimuță care, de fiecare dată când se varsă sânge, „se va târî afară din om și își vâră brațele păroase în sânge până la cot, dacă nu dansează în jurul unui negru care arde”. Ce ne facem, ce ne facem, că a rostit cuvântul blestemat!? Ne vom apuca acum să cenzurăm civilizația planetară și operele sale culturale, pentru a nu zgândări sensibilitățile unor prostănaci care habar nu au de această civilizație, de creațiile ei, de semnificația lor artistică și istorică?!

Adevărul crud este că această batjocură și această violență crudă sunt foarte adânc ancorate în cultura speciei noastre, fiindcă ne-au însoțit de-a lungul întregii noastre istorii, ca un instrument al afirmării puterii celor mulți, sau îndârjiți, asupra celor puțini. Rasismul este și el o rudă apropiată, menirea sa fiind de a crea un sentiment de superioritate asupra unui grup etnic (sau întregi națiuni), sau minorități naționale, sau pur și simplu locuitori ai altor zone geografice –gândiți-vă doar la disprețul pe care unii ardeleni îl afișează față de „sudiști” sau mitici”. Rasismul a fost ridicat la rang de știință de către omul alb, îmbătat de puterea discreționară cu care hotăra destinele tuturor națiunilor și raselor planetei. El și-a inventat chiar științe care să aducă apă la moara rasismului, frenologia și eugenia fiind două dintre aceste odioase creații. Ca să nu uităm discriminarea de gen: o femeie din Israel este în proces cu o companie aeriană care i-a cerut să schimbe locul, la solicitarea unui evreu ultra-ortodox care nu putea accepta să fie așezat lângă o femeie.

În natură, aceasta este paradigma oricărei specii: abaterile genetice, diformitățile, indivizii care afișează diferențe de aspect sau comportament au fost mereu respinși, marginalizați și, adesea, „eliminați”. Batjocură, umilire, hărțuire – umanitatea a ridicat această atitudine pe noi culmi de violență și cinism. Bipezii au ajuns să se afurisească, să se agreseze și să se omoare pentru simplul fapt că țin cu politicieni diferiți sau cu echipe de fotbal diferite – iar apariția „social media” a creat mediul ideal pentru propagarea tuturor zvârcolirilor imunde ale maimuței sângeroase.

Iar tu, liceanule imberb, care simți că „țoalele” de firmă și telefonul „ultimul răcnet” nu sunt destule pentru a-ți arăta „superioritatea” față de colegii tăi și recurgi la vulgara batjocură și hărțuire, habar nu ai (și nici nu-ți pasă…) că colegul tău de clasă, pe care l-ai batjocorit fiindcă plânge… are pe cineva în familie care moare de cancer.

Băiatul de care ai râs fiindcă este sărac… muncește multe ore în afara programului de școală, pentru a ajuta familia sa numeroasă și nevoiașă.

Fata frumoasă și fâșneață pe care ai numit-o „curvă” fiindcă nu te-a luat în seamă este de fapt… virgină.

Bătrânul de care ai râs fiindcă are o mulțime de cicatrici și mai e și puțin șchiop… e un veteran de război, care a făcut posibil ca tu să te bucuri de libertate și de dreptul de a arunca cu mizerie în el.

De hărțuire și de batjocorire nu scapă nimeni, nici măcar cei a căror avere se conjugă în cifre amețitoare. În ziua în care s-a anunțat că averea lui Jeff Bezos (patron Amazon) a depășit impresionantul prag de 200 miliarde dolari, în fața casei sale s-au prezentat protestatari, a căror acțiune a culminat cu ghilotinarea unui uriaș urs de pluș. În aceeași zi, deputata franceză de stânga Daniele Obono a fost caricaturizată într-o revistă de extrema dreaptă ca o sclavă legată cu lanțuri de gât.

Dacă e vorba să fie o ofensivă, atunci ea ar trebui să fie o ofensivă a civilizației, a educației, a schimbării pe termen lung a abordărilor rasiste, suprematiste. Este vorba despre educarea insistentă și remanentă a tuturor generațiilor prezente și viitoare. Care să înțeleagă că schimbarea unui termen nu este suficientă pentru a schimba o mentalitate. Ca să nu mai vorbim cât de absurd va suna o scriitură în care se face vorbire despre „zece cetățeni cu ascendență africană bantoică”!

Cum se va termina această ofensivă stupidă și a-culturală a slujitorilor corectitudinii? Parcă văd că se pregătește Muntenegru…

About