Specialist în drept administrativ: Nu este legală transformarea lacului Tarnița într-o zonă de agrement nautic

Autor  Ionel Lespuc   în       11 luni în urmã     6255 Vizualizări  

Tarnița este lacul din care se captează apa pe care o beau clujenii. Este principala sursă de apă potabilă a orașului și, în fapt, a întregii părți de vest a județului. Peste tot în lume, astfel de obiective sunt supuse unei protecții sanitare severe. Practic, nici nu te poți apropia. La noi e pe dos. Se fac sporturi nautice, se folosesc motoare cu combustie internă; se aruncă gunoaie, se deversează ape uzate și cine mai știe ce.

Scriam AICI că sunt o serie de legi care se bat cap în cap. Știm că Lacul Tarnița fost declarat zonă protejată încă dinainte de a fi sursa de apă a clujenilor (PUZP Lacul Tarnița). Mai știm că hotărârea de guvern (HG) 452/2003 spune limpede că nu se pot face sporturi nautice pe lacuri protejate. În fine, avem HG 665/2008, care cuprinde la anexă un tabel; Tarnița apare la punctul 5.7 ca lac navigabil.

Am cerut părerea unui specialist: Horațiu Brisc (foto jos), un tânăr avocat din Cluj-Napoca, specializat în probleme de contencios administrativ, colaborator al Cabinetului de avocat Călin Budișan. Brisc arată în analiza sa că HG 665/2008 „nu poate determina legalitatea transformării lacului Tarnița într-o zonă de agrement nautic, existând norme speciale contrare”.

Din păcate, de 11 ani, nicio instituție nu a cerut un astfel de punct de vedere și nu a dorit să interpreteze succesiunea de acte normative în scopul de a salva apa din care beau clujenii.

Iată analiza lui Horațiu Brisc: „Pornim de la premisa conturată de conținutul HG nr. 452/2003 privind desfășurarea activității de agrement nautic și HG nr. 665/2008 pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României.

Potrivit Anexei care face parte integrantă din HG nr. 665/2008 Tarnița și Fântânele sunt considerate lacuri interioare navigabile, aflate pe cursul râului Someșul Cald, fără a face distincție între specificul navigației, respectiv de transport, agrement, etc.

În continuare, HG nr. 452/2003 reglementează cu titlu general condițiile de desfășurare a activității de agrement nautic în apele naționale navigabile, în scopul asigurării protecției și securității turiștilor și al protejării mediului ambiant. Potrivit art. 3 din hotărâre, activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei. Este interzisă stabilirea zonelor de agrement nautic în zonele protejate sau cele de protecție. Regimul zonelor protejate și de protecție de la nivelul fiecărui bazin hidrografic este reglementat de prevederile Legii apelor nr. 107/1996 și de legislația specifică.

Desfășurarea activității de agrement nautic în afara zonelor legal aprobate constituie contravenție ce se sancționează cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Prin Decizia nr. 147/1994 a Consiliului Județean Cluj s-a adoptat regulamentul aferent Planului Urbanistic de Zonă Protejată „Lacul Tarnița”, ce constituie un sistem unitar de norme tehnice și juridice, care asigură funcționarea și protejarea zonei în vederea unei dezvoltări durabile, conform statului de zonă protejată de importanță județeană, declarată ca atare prin decizie. În scopul aplicării corecte și diferențiate a măsurilor de protecție în teritoriul supus Regulamentului P.U.Z.P. Lacul Tarnița, s-au delimitat două zone de protecție, instituindu-se un sistem gradat de permisiuni și restricții privitoare la activitățile și funcțiunile din fiecare zonă de protecție delimitată. Astfel, este strict interzisă utilizarea bărcilor cu motor, de orice tip, pe oglinda lacului Tarnița, fiind permisă în subzona oglinzii lacului exclusiv utilizarea suprafeței acvatice în scopuri sportive și de agrement: înot, pescuit sportiv, sporturi nautice (bărci cu vele, vâsle sau pedale, wind-surf, schi nautic cu tractare electrică pe cablu).

Dincolo de succesiunea cronologică a adoptării actelor normative în discuție, normele de tehnică legislativă impun ca actele normative de rang inferior să nu contravină celor de rang superior, iar principiile de aplicare impun ca reglementarea derogatorie referitoare la o situație anume determinată să fie aplicată cu prioritate în raport cu reglementarea-cadru în materie.

Coroborând conținutul Deciziei nr. 147/1994 a Consiliului Județean Cluj cu prevederile HG nr. 452/2003, putem concluziona că activitățile de agrement se impun a fi desfășurate cu restricțiile stabilite în P.U.Z.P Lacul Tarnița, fiind interzisă utilizarea bărcilor cu motor, dar neclar reglementată situația schiului nautic. Schiul nautic reprezintă activitate sportivă ce intră în noțiunea de agrement nautic interzisă prin HG nr. 452/2003 în zonele protejate, dar aparent permisă prin P.U.Z.P. Tarnița. Desigur, dată fiind cronologia adoptării celor două acte normative s-ar impune reactualizarea la nivel de reglementare a zonei protejate, pentru a pune în acord legiferarea de la nivel județean cu norma generală reprezentată de HG nr. 452/2003 și restul cadrului legal din materie.

În aceste condiții, este adevărat că includerea lacului Tarnița în Anexa din HG nr. 665/2008 ce cuprinde căile navigabile interioare din România s-a realizat cu nerespectarea caracterului protejat al zonei, dar această circumstanță nu poate determina legalitatea transformării lacului Tarnița într-o zonă de agrement nautic, existând norme speciale contrare„. 

About