Șerban Țigănaș, singura voce când la “megafon” se aude doar primarul. “Discuția de tip politic nu are ce să caute în comisia tehnică”

Media9 a dedicat mai multe articole unei situații din comisia de urbanism a Primăriei, unde toți arhitecții au fost de acord cu aprobarea unei case pe un teren de 350 de metri pătrați din Sopor, parte a unui plan urbanistic zonal cu cinci proprietari și cinci parcele, însă politicienii s-au opus. Cel mai mult, Emil Boc. De la acel moment, doar primarul s-a auzit, vorbind ca la un megafon, la toate emisiunile. Că luptă pentru oraș, că nu transformă Clujul în Florești.
Arhitectul șef Daniel Pop avizase favorabil proiectul, dar se zvonește că ulterior și-a retras semnătura. Iată cât de tare s-a auzit Boc la “megafon”.
Ca principiu, Boc are dreptate. Regulamentul de urbanism stabilește că nu se poate construi o casă pe un teren mai mic de 500 de metri pătrați. Și atunci, de ce au fost arhitecții de altă părere? De ce a venit avizul favorabil al arhitectului șef? Se pare că ei au gândit în context. Au avut o doză de umanitate și cu bun simț. Că în zonă SUNT DEJA MAI MULTE PARCELE CONSTRUITE CARE AU SUPRAFEȚE CHIAR MAI MICI; că omul vrea să își construiască de mulți ani o casă, e un simplu muritor de rând, nu vreun dezvoltator imobiliar lacom; că 350 de metri nu e puțin, în centru se construiesc blocuri pe parcele chiar mai mici.
Citiți și:
- Scandal în Primărie. Angajatul care a îndrăznit să-l contrazică pe Emil Boc
- Emil Boc le-a făcut morală arhitecților și i-a acuzat că transformă Clujul în Florești. “Nu știu ce interese aveți, sunteți plătiți de privați”
Cum spuneam, de la ședința aceea, doar primarul vorbește. Pe ici, pe colo, și arhitectul șef de la celălalt “palat”, Claudiu Salanță, care a subliniat că orașul trebuie să aibă înțelegere și pentru clujenii mai puțin înstăriți, nu doar pentru bogătași. Ce ar trebui să facă omul acum, să cumpere încă 150 de metri pătrați de la un vecin? Sau poate să-și planteze porumb pe cei 350 de metri actuali?
Mesaj-manifest. „Clujul trebuie să fie al tuturor, nu doar al celor înstăriți!”
Iată că astăzi s-a auzit și vocea analitică a lui Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România. În emisiunea Urbea9, produsă de Media9, acesta a criticat intervenția politicului într-o ședință tehnică – de altel, comisia de urbanism este prezidată fără excepție de primar sau viceprimar. El a explicat pe larg și motivele pentru care proiectul din Sopor reprezintă “o excepție posibilă”.
“Din comisia de urbanism fac parte doar specialiști, conform legii; o comisie tehnică pe lângă arhitectul șef, care fundamentează avizul arhitectului șef. Mi s-ar părea firesc ca, dacă vine același subiect în comisia de urbanism de 100 de ori, specialiștii să aibă aceeași părere de 100 de ori. Asta mă gândesc că se va întâmpla sau ar trebui să se întâmple în cazul acesta.
Discuția politică se poartă în Consiliul Local. Un proiect care a obținut avizul arhitectului șef trebuie promovat în Consiliul Local, iar acolo consilierii au dreptul, motivat, să îl respingă. Sau să îl aprobe, așa cum recomandă arhitectul șef. Discuția de tip politic nu are ce să caute în comisia tehnică, deși din păcate la Cluj se pare că este contaminată de mulți ani de zile. Politicienii se “joacă” în Consiliul Local, te poți opune unui proiect, te poți opune la ce spun specialiștii, pentru că acesta este apanajul politicienilor.
Discutând despre problema de fond, trebuie să vedem cât este un minimum al unui lot de casă urban. Acest lucru evident că depinde de foarte mulți factori. Discutăm de periferie, de o structură construită sau de o zonă care se lotizează și este nouă, ca în cazul acestui subiect. Ori în Cluj o să găsim loturi de toate dimensiunile, unele foarte mari, unele de circa 600-800 de metri pătrați, în Andrei Mureșanu, care s-a lotizat după 1920 și care, în suta de ani care a trecut, s-a sublotizat, deci dintr-un lot din acela s-au făcut două mai mici și s-a folosit terenul intensiv, prin densificare, pentru că are o poziție bună, este o zonă frumoasă pentru locuințe, apropiată de centru.
La un moment dat, când s-a scris PUG-ul, s-a decis ca, în zonele de periferie sau periurbane, să fie parcele mai mari, pentru a păstra o anumită calitate a structurii urbane noi, pentru a nu se densifica. La acel moment, obsesia pe care o avea toată lumea era ca orașul să nu devină extrem de aglomerat. Ori problema aceasta trebuie văzută cu două fețe, pentru că orașul trebuie folosit. Dacă îl faci oraș rarefiat, consumi teritoriu. Nu obții o densitate, o compactitate a orașului necesară și suficientă pentru a avea o infrastructură eficientă, sustenabilă, pentru a fi casele suficient de apropiate și a nu construi rețele și străzi și utilități interminabile. Chestiunea asta se știe: orașul compact este orașul bun, care scurtează distanțele. Din punctul acesta de vedere, a avea parcele de 300-350 de metri pătrați, cât mai există foarte multe constituite acum o jumătate de secol sau chiar un secol, mi se pare o chestiune perfect abordabilă. Deci eu susțin ideea colegilor mei care au spus “domnule, este o excepție posibilă”. Sigur, nu aș vedea lucrurile la modul ăsta: dacă ați dat voie într-o anumită situație, este repetabil oriunde, pentru că nu e așa. Fiecare loc, fiecare situație are istoricul său, contextul său s.a.m.d. Și aș vrea să mai adaug că sunt zone din Cluj în care regulamentul de urbanism, așa cum este scris, este inaplicabil, pentru că parcelele deja sunt mai mici”, a spus Țigănaș, dând exemplu pentru ultima afirmație situația din zona Gruia, unde frontul la stradă este fizic mai scurt decât cel din regulament.
350
de metri pătrați este un lot urban clasic în literatura de specialitate. “Nu văd o problemă cosmică acolo”, a afirmat Șerban Țigănaș.
Problema din Sopor revine în martie în comisia de urbanism, dar are șanse infime să treacă, pentru că nu mai este vorba doar despre vocea lui Emil Boc la un megafon, ci de ditamai orgoliul său.
Puteți vedea emisiunea Urbea9 mai jos: