Șansa Clujului: să ni-l asumăm ca pe propria casă

Autor  Dan Clinci   în       6 luni în urmã     263 Vizualizări  

Orașul este o fiinţă complexă. Dincolo de clădirile care îi mărginesc străzile, dincolo de pieţele și parcurile sale, de zonele sale rezidenţiale sau cele industriale, de monumente istorice sau de amplele dotări ultramoderne destinate evenimentelor sau sportului, orașul este definit de viața trăitorilor care îl anima și îl folosesc, o parte dintre ei din postura de rezidenţi stabili și o altă mare parte din ei din cea de utilizatori temporari sau simpli pasageri. Când încercam să definim profilul unei aşezări omenești indiferent de anvergura să dimensionala sau de importanța sa în teritoriu singura șansa de a obţine un rezultat veridic este să luăm în calcul relația dintre masa sa construită și această comunitate complexă a locuitorilor și utilizatorilor săi. Succesul unui oraș este generat de gradul de armonizare dintre cei doi factori generali. Pentru a asigura această armonizare este nevoie ca factorii activi convenţionali (administraţie publică, consilii alese, factori politici, comisii de dezvoltare urbană, agenții de administrare, regii autonome, companii de utilităţi, etc.) să elaboreze strategii coerente și să dovedească viziune pe termen lung și constantă în implementarea programelor angajate. 

ÎNSĂ!

Pe lângă acești actanţi convenţionali, comunitatea urbană sănătoasă are datoria să se conştientizeze ca factor activ, implicat permanent și asiduu în dezvoltarea propriului cămin urban, propriului oraş în întregimea să. Implicarea locuitorilor în viața cetăţii este o condiţie sine qua non pentru a ne asigura că direcția pe care orașul dorește să o urmeze este conformă nevoilor și aşteptărilor propriei structuri umane.

Aceasta implicare trebuie să învețe să depăşească simpla dezaprobare verbală a deciziilor și proiectelor care influențează viitorul orașului.

Orașul privit ca o fiinţă sănătoasa, care poate să fie flexibil în dezvoltare, sustenabil pe termen lung, confortabil și sigur, curat, respirabil, întreţinut, activ, atractiv, viu, frumos, cool, ei bine acest oraș trebuie să fie unul în care cât mai mulți cetăţeni sunt conectați la decizie, în care comunitatea urmărește și analizează strategia de dezvoltare, contribuie la generarea de instrumente de control și de modele inovative de participare la aceasta dezvoltare.

Cetăţenii orașului trebuie să contribuie activ și implicat la succesul acestuia!

În Cluj avem destul de mult noroc în această direcție. 

Avem noroc pentru ca pe de o parte avem un ansamblu de actanţi convenţionali care au învățat că trebuie să păstreze ochii și urechile larg deschise atât la ceea ce vine ca sugestie pe linie bottom up, din partea cetăţenilor și organizaţiilor non profit cât și să aibă încredere în soluții top to bottom, soluții propuse de către specialişti de renume mondial care asigura conformitatea direcţiilor alese cu know how-ul contemporan. Pe de altă parte avem noroc pentru ca în societatea civilă clujeana s-a dezvoltat un comportament civic asumat. Locuitorul Clujului iese în strada pentru Roşia Montană sau pentru Ordonanţa 13 și e dispus să clănţăne din dinți de frig câte 10 12 dumnici la rând ca să își susţină poziția. Tot el dansează la Untold și tot el își apără spațiul verde de pe malul raului. Iese în centru și se pupă cu alții de revelion, stă în hamac în Parcul Central sau propune proiecte pentru bugetarea participativă. Iese la plaja Grigorescu, urcă în plimbare Cetăţuia, blochează traficul auto în marşurile care apăra drepturile bicicliştilor, bea bere pe strada Kogălniceanu de Zilele culturale, fie ele ale orașului fie ele cele maghiare, mănâncă raci lângă Sala Polivalentă, într-un cuvânt cântă, se plimbă, dansează, dar și ripostează, sancţionează, se implică, propune, susţine aprobă activ sau dezaprobă ferm.

Suntem însă într-un proces permanent de evoluție spre o situație perfectă și pentru aceasta trebuie să ne păstrăm mereu deschise niște canale de comunicare care să permită o evaluare constantă, vie și în cunoștiința de cauză a întregului ansamblu de factori care sunt destinaţi să influențeze succesul orașului.

Pentru că deși putem să ne mulțumim să ne instalăm confortabil în poziția noastră de locuitori ai unui oraș pornit pe un drum isteţ (smart) noi credem că trebuie să acceptăm că lucrurile sunt încă departe de a fi perfecte și aflate într-un stadiu în care să meargă singure în direcția sperată. Cea de oraș european NORMAL. Credem că singura șansă a acestei ființe urbane Clujul de a-şi păstra trendul ascendent și de a-şi corecta imperfecţiunile este ca noi toți cei care până la urmă îl reprezentăm ca și comunitate să ni-l asumăm cu responsabilitate. Ca pe propria noastră casă.

 

 Dan Clinci, arhitect

Dan Clinci este născut în Cluj, este absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, membru al Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, coordonator de concursuri de arhitectură pentru spațiul public Someș, Turnul Pompierilor, Parcul Etnografic, Parcul Feroviarilor, strada Kogălniceanu. Președinte al Asociației Urbannect, care activează în proiecte ca Vamos a la playa, Celebrating community, Agro hub, Facem nebrazi. Expert al programului european Eucanet. Are preocupări în reconversia țesutului urban inert, activare a implicării cetățenești.

About