Sălăgean: „Toți clujenii trebuie să aibă acces la un pachet de servicii de bază”

Autor  Ionel Lespuc   în       1 lunã în urmã     1410 Vizualizări  

USR-PLUS este o forță de luat în seamă la alegeri, cel puțin la Cluj-Napoca. Ar putea fi confirmată ca a doua putere politică locală, dacă ne bazăm pe scoruri din 2019. Dar 2020 este altceva, a apărut și pandemia aceasta care ne-a dat viețile peste cap.

Mai este o lună și jumătate până la alegeri, i-am propus un interviu lui Cătălin Sălăgean, președintele USR Cluj și candidat la președinția Consiliului Județean.

Nu este un articol publicitar, am căutat să pun întrebările care trebuiau puse, inclusiv cele incomode, despre faptul că nu are diplomă de licență, despre experiența sa managerială redusă sau despre componența listei pentru Consiliul Local Cluj-Napoca, unde USR-PLUS și-a propus să atace abuzurile urbanistice fără specialiști în urbanism.

PACHETUL DE SERVICII DE BAZĂ

– Domnule Sălăgean, care este principalul dvs. proiect de președinte al Consiliului Județean?

– Principala idee este aceea de acces la servicii de bază pentru toți locuitorii județului. Într-o societate modernă, toți cetățenii trebuie să aibă acces la drumuri civilizate, apă, canalizare, servicii medicale. Este nevoie de un pachet de servicii de bază în fiecare localitate. Așadar, ideea este aceea de atenuare a discrepanțelor uriașe între Cluj-Napoca și orice altă localitate. Reședința de județ concentrează mult din resurse și nu știe să dea înapoi pe măsură. Aici, la Cluj, uităm că mai sunt și alte localități.

– Și ce faceți cu localitățile care au deja “pachetul de bază”?

– În cazul celor mai avansate localități, putem merge mai departe, la mediu, turism, cultură, alte teme. Unde sunt satisfăcute nevoile de bază, putem face pasul următor. Am mers foarte mult prin județ și nu îmi amintesc localități unde cetățenii să aibă toate serviciile. De exemplu, sunt sate unde este apă trasă doar pe strada principală, dar nu și pe străzile secundare; în altele, s-a tras gaz și asfalt, dar nu este apă curentă. Vă dau cazul Feldioara, unde nu este apă nici în fântâni, oamenii își iau apă de la un izvor. Oriunde merg, îi întreb pe oameni dacă salubritatea funcționează; dacă mașina vine regulat sau “în valuri”. Este un lucru foarte important, mediul este o temă principală pentru USR. Mă preocupă să avem un județ curat, la propriu. Tocmai am văzut niște fotografii de la Muntele Băișorii, cu maldăre de gunoi, este ceva aproape tragic.

– Ce părere aveți despre marile proiecte ale administrației actuale de la Consiliul Județean: SMID, spitalul de copii monobloc, clinica de transplant?

– Toate sunt priorități. Sistemul de management integrat al deșeurilor trebuie finalizat, în cazul lui s-au tăiat panglici de fațadă, pentru clipuri și fotografii electorale. Vreau să transparentizăm acest proiect, astfel încât oamenii interesați să aibă acces la toate documentele. S-a creat o comisie, dar a fost un simulacru. Eu aș fi mai îndrăzneț și aș vrea să văd care este pasul următor. Dacă se finaliza la timp, SMID era un proiect de succes; acum dacă îl inaugurăm el este deja uzat moral. Este limpede că trebuie să găsim rezolvări moderne pentru problema deșeurilor. Despre Spitalul de copii monobloc, vă reamintesc că Emanuel Ungureanu a contribuit la pornirea acestui proiect, amplasamentul din Borhanci a fost de fapt ideea lui. Se cunoaște implicarea sa în problemele de sănătate.

A VÂNDUT SEMIREMORCI ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII

– Ce experiență de manager aveți? Un președinte de CJ nu are de manageriat o instituție cu peste 200 de angajați, ci un întreg județ.

– Sunt antreprenor din 2007. Este o firmă în care suntem doi colegi, administrăm asociații de proprietari, destul de multe Cluj și Baciu. Intrăm lunar în contact cu mii de oameni, așadar am experiența interacțiunii cu oamenii de 13 ani. Am aplicat și acolo principiul transparentizării. Firma oferă tuturor acces la baza de date și informații privind asociațiile de locatari. Înainte, am fost angajat ca manager pe partea vâznări la o firmă olandeză care construia la Remarul – 16 Februarie semiremorci pentru transport agabaritic. Răspundeam de sud-estul Europei, am semnat contracte inclusiv în Bahrein și Bangladesh, dar și în țările din jurul României. Comerțul la nivel internațional înseamnă punctualitate, încredere, respectarea cuvântului dat, sunt principii pe care le-am păstrat. Am lucrat și la o companie de nivel local, extinsă mai apoi la nivel regional, care comercializa materiale de construcții; acolo am avut în subordine 30 de oameni pe vânzări. 

– Cum vă descurcați cu limbile străine?

– Pot să port o conversație în engleză. La firma olandeză era nevoie să vorbesc în engleză mai mult decât în română. În ultima vreme, nu am mai exersat, așa că mai am nevoie de antrenament. Am studiat în liceu engleza și franceza, iar în gimnaziu germana. Mă descurc să îmi comand de mâncare la schi, în Austria. 🙂

– Care este cel mai important proiect intern, din USR-ul național, pe care l-ați propus?

– În interiorul partidului, am fost timp de zece luni secretar general al USR, la nivel național. A fost o perioadă tulbure, imediat după plecarea lui Nicușor Dan, iar partidul era extrem de divizat. Am făcut naveta la București. Atunci s-a închegat echipa, am început să definesc roluri în secretariatul general, nu erau foarte mulți salariați, pentru că subvenția primită de la stat era mică. Am făcut vizibil acest for, secretariatul general, care în USR are atribuții administrative, nu politice. Cam ăsta a fost cel mai de impact proiect intern, mandatul meu de secretar general.

URBANISM FĂRĂ URBANIȘTI

– Pe lista de candidați la Consiliul Local nu găsesc niciun specialist în urbanism. Nu asta era ideea, că USR sancționează neregulile din urbanism?

– Pot să zic că așa este, nu sunt specialiști. Avem însă un coleg, Elek Levente, activ în urbanism cu ONG-ul său, APUC, care a fost pe lista de consilieri și s-a retras. El este încă membru în biroul național USR. Mecanismul prin care noi am cobstruit listele nu garantează o reprezentare echilibrată pe competențe. Avem însă grupuri tehnice care îi vor ajuta pe cei care vor intra în Consiliul Local.

– Cum se explică faptul că sunteți candidatul USR la președinția Consiliului Județean, însă abia al șaptelea pe lista de consilieri?

– Mulți colegi au zis că nu e firesc să fiu abia al șaptelea, dar este o scăpare a regulamentului pe care noi l-am făcut. Nu există o regulă ca un candidat la președinția unui for să ocupe și primul loc pe listă. Noi am deschis două competiții și fiecare a votat cu favoritul său. Eu intern am ieșit pe locul al patrulea, iar după acordarea cu lista PLUS am ajuns pe șapte.

FĂRĂ DIPLOMĂ: „NU E UN HANDICAP”

– Clujenii au aflat că nu aveți diplomă de licență și probabil că nu le-a căzut bine. Veți încerca să o obțineți în viitor?

– Din păcate, din punct de vedere tehnic, nu mai e posibil. Există un termen după finalizarea studiilor când se poate susține examenul de licență, iar eu am depășit acel termen. M-am gândit să la un moment dat, în urmă cu câțiva ani, și atunci am aflat că trecuse termenul maxim. Să știți că am mers la semnături și am vorbit cu două doamne mai în vârstă; una fusese chiar profesor universitar. Când le-am spus că nu am diplomă universitară, și-au dat ochii peste cap. Dar au avut răbdare, le-am explicat cine sunt și cum văd eu lucrurile; până la urmă, au semnat pentru mine și, mai mult, mi-au promis că am votul lor. Dacă oamenii sunt deschiși să asculte, nu e un handicap atât de mare faptul că nu am diplomă universitară.

– În USR au fost o serie de tensiuni, unele relatate și de presă. Cum se poate ca într-un partid care spune că este “altfel” să apară atâtea abateri de la propriile reguli? De exemplu, cazul Matiș, care fusese anunțat candidat la Primărie în Huedin, deși fusese în PSD, și la cazul Rigman, de la Turda, candidat pe două liste, care fusese consilier local PNL. Știm că există un regulament care spune că alianța trebuie să propună oameni noi, care nu au deținut funcții sau au candidat pentru alte partide.

– Regulamentul s-a aplicat acolo unde a fost invocat. Dacă nimeni nu a contestat, a rămas pe listă. În cazul domnului Rigman, au făcut o sesizare colegii de la PLUS Turda. El este însă foarte implicat la Turda, un om bine văzut în comunitate, activ în realizarea programului de guvernare. Nu mai apare însă pe liste. La Huedin, domnul Matiș a candidat la președinția locală a PSD, dar nu a activat în partid. Cu dânsul am convenit de comun acord să renunțe la candidatură. Noi susținem în continuare că suntem oameni noi; procentul celor care au fost în alte partide este de circa 20% în țară, dar sub 5% la Cluj. Sunt zone unde ne blocăm, mai ales în mediul rural, unde nu găsim oameni care să nu fi activat în alte partide.

UNDE VOM AVEA PRIMARI USR-PLUS?

– Cum vedeți șansele USR-PLUS? Aveți sondaje, știți cum vă situați în preferințele electoratului?

– Aveam un sondaj de la începutul anului, nu unul recent. El a fost pregătit pentru situația în care alegerile se țin, cum trebuia, în iunie. Acolo aveam un procent destul de bun, peste ce am obținut la prezidențiale, dar sub scorul de la europarlamentare. Condiția era să mergem în alianță. Separat, cele două partide aveau un scor inferior, nu ajungea la procentul alianței. Probabil că alianța mobilizează mai bine electoratul. Desigur, s-ar putea să fie perimate datele pe care le-am obținut atunci, iar acum nu avem bani să facem încă un sondaj. Acum luăm pulsul pe străzi, când cerem semnăturile oamenilor. Ei spun că vin să semneze pentru oameni noi. Provin din toate categoriile de vârstă, deși cei mai tineri nu văd o diferență foarte clară între Consiliul Local și Consiliul Județean. Pentru unii, Consiliul Județean este ceva abstract. Am avut persoane născute în 1947 sau în 1998, este o plajă foarte largă. 

– Realist vorbind, unde credeți că aveți șanse să dați primarul?

– Ne-am tot gândit. Îmi pun speranțe la Baciu, Apahida, chiar și la Florești. Avem un candidat foarte bine pregătit la Beliș, mi-a plăcut felul în care și-a prezentat candidatura, am fost la Beliș și văzut cum îl privesc oamenii. Iosif Marcu, care îl va avea contracandidat pe actorul Claudiu Bleonț. La Turda, Andrei Suciu a avut un scor bun și la precedentele alegeri, este bine privit, are șanse reale. La Gherla avem o echipă fantastică, ne bazăm foarte mult pe oamenii de acolo.

BOC, LIPSĂ DE VIZIUNE ÎN URBANISM

– Cum vedeți lupta Boc – Ungureanu, de la Cluj-Napoca?

– La Cluj-Napoca promovăm echipa, suntem încrezători că va obține un scor bun pentru Consiliul Local, astfel încât să participe activ la deciziile care impactează orașul. Emil Boc are în plus marketingul și notorietatea. Nici nu a fost greu să câștige capital după mandatele lui Funar; a trebuit doar să nu mai pună frână dezvoltării orașului. Marea lui problemă se vede cu ochiul liber: lipsa de viziune în urbanism. Boc are pârghiile necesare ca să devină vizibil, chiar dacă plantează copaci doar pentru fotografii, iar apoi acei copaci se scot. Apar fotografii cu străzi colorate, dar oamenii care locuiesc în oraș știu că sunt doar două. Emanuel Ungureanu are vizibilitate, lumea îl știe, mulți sunt mulțumiți de el. Există și oameni care sunt mai puțin mulțumiți, dar nici Boc nu îi mulțumește pe toți.

– Care este politica USR-PLUS privind alianțele preelectorale. Adică e limpede pentru cei care cunosc politică: sunt localități unde ați putea da un viceprimar și să vă implicați, astfel, în viitorul acestor localități. Fără alianță, sunt șanse mari să faceți opoziție.

– Am depus un protocol al alianței, nu facem înțelegri și alianțe. După alegeri vom vedea care sunt realitățile, nu dăm un cec în alb nimănui. Vom colabora pe proiecte, nu respingem discuțiile atunci când sunt în interesul comunității. Știu că sunt colegi care s-au întâlnit cu competitorii, au discutat pe proiecte. Eu nu cred în alianțe preelectorale, pentru că de mult ori nu se respectă, putem vedea asta la nivel național. Consider că – dacă semnăm ceva – este un contract care trebuie îndeplinit întocmai. Ca abonamentul de TV pe care, dacă nu îl plătești, rămâi fără servicii. Dar în politică oamenii uită de cuvânt.

About