Anchetă internațională. Pericolul care îi paște pe românii care mănâncă pește din Bulgaria sau își fac vacanta la Varna

Gestionarea necorespunzătoare a unei conducte de epurare a apelor uzate din lacul Varna a dus la scurgeri toxice repetate din 2019. Deversarea ulterioară și continuă a milioane de metri cubi de apă poluată cu materii fecale în lacul și golful orașului stațiune expune fermele locale de acvacultură și locațiile turistice la apa poluată. Date noi arată acum o corelație între prezența algelor potențial toxice și deversarea apelor uzate în lac, în timp ce impactul real al scurgerii rămâne necunoscut.

Pentru români, acest caz repetat de poluare este de interes pentru că 90% din peștele consumat în țară este de import. De asemenea, o sesime din peștele viu și congelat importat în 2020 provine din Bulgaria, potrivit unui răspuns al Institutului Național de Statistică. Cum în vara anului 2021, peste 460.000 de români și-au făcut concediile pe litoralul bulgăresc, o treime din totalul de turiști, ce fructe de mare și pește mănâncă românii și care sunt posibile pericole de îmbăiere din cauza poluării dau o dimensiune internațională unui caz aparent local de poluare, neinvestigat de autorități. Din 460.000 de români, câteva zeci de mii au ales Varna ca destinație turistică.

De asemenea, relevant pentru publicul românesc e că în situații similare de poluare ca cea din Cluj, la Someș, unde s-au deversat, în decembrie 2020, 322.000 de tone de ape uzate netratate, ori din Constanța, la Marea Neagră, colaborarea dintre jurnaliști și biologi prin intermediul imaginilor satelitare poate conduce la documentarea necesară a unor cazuri autohtone de poluare. 

„Prezervative, tampoane și șervețele umede pe plaja din Varna…”; „3000 de metri cubi de apă încărcată cu materii fecale care se revarsă în fiecare zi”; „Nouă luni de zile apa uzată s-a scurs în Marea Neagră. Peștele este otrăvit”; „Bine ați venit la Varna, unde din cauza unei țevi sparte golful este poluat cu apele reziduale care curg din 4 cartiere”.

În mai 2020, postări alarmate pe rețelele sociale ale cetățenilor îngrijorați au început să apară online, pe fondul protestelor localnicilor revoltați de „catastrofa ecologică” în curs de desfășurare. Cu doar câteva zile mai devreme, s-au raportat că tone de pești morți au fost găsiți pe malul golfului Varna, ceea ce a dus la sporirea indignării publice în comunitate. Pentru protestatari, nu există nicio îndoială că această calamitate la adresa peștilor locali se datorează scurgerii unei țevi sparte descoperite în interiorul lacului.

Potrivit primarului Varnei, Ivan Portnich, nu este nevoie să „speculăm” cu privire la orice tip de poluare din zonă. Decolorarea golfului Varna și a apei râului este o întâmplare comună din cauza înfloririi fitoplanctonului, care se întâmplă anual. Episoade similare au avut loc și în alte regiuni, precum la Capul Caliacra, Bulgaria, ori la Constanța, România, unde se poate observa decolorarea apei cu accente galben-maro. Înflorirea algelor este prezentată uneori drept un eveniment natural, deoarece se pot întâmpla adesea primăvara și vara din cauza schimbărilor de temperatură și a nutrienților din apă.

Cu toate acestea, doi ani mai târziu, informații noi contrazic narațiunea primarului. Și în timp ce stadiul real al reparației conductei rămâne neclar, analizele imaginilor satelitare demonstrează o eutrofizare crescută din momentul scurgerii, cu impact asupra apei și cu efecte necunoscute atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Saga de management defectuos al conductei

Conducta în cauză a fost instalată inițial în râul Varna, ca parte a unui proiect de 5 milioane de euro intitulat: „Transformarea stației de epurare a apelor uzate din districtul Asparuhovo într-o stație de pompare și construcția unei conducte de transport sub fundul lacului Varna”, finanțat în proporție de 75% de către Uniunea Europeană. Construcția acestei conducte a fost atribuită companiei grecești Sfelinos în beneficiul Vik Varna, o companie publică de utilități de apă administrată de municipalitatea din Varna.

Dnevnik, o platformă media locală, a documentat de atunci numeroasele nereguli legate de implementarea conductei; de la asamblarea incompletă a sistemului de pompare de către Sfelinos, până la întârzieri și depuneri incorecte de documente de către o comisie de experți care ar trebui să evalueze construcția corectă a acestuia. În 2011, la presupusa finalizare a conductei, 25 de persoane au semnat un document prin care afirmă că această conductă a fost îngropată în albia lacului și gata de funcționare. Cu toate acestea, era de fapt deasupra pământului, zăcând neprotejat pe albia lacului, relatează Dnevnik.

Nefiind îngropată, conducta a fost în cele din urmă avariată în 2015, când o navă a lovit-o cu ancora. Primarul Varnei a fost informat cu privire la riscurile de scurgere legate de acest incident în același an, potrivit Dnevnik. Prima notificare oficială a unei scurgeri a fost raportată municipalității în august 2019. Informația nu a fost dezvăluită publicului până în ianuarie 2020. Cu o deversare zilnică estimată a apelor uzate de aproximativ 3.000 de metri cubi, a însemnat deversarea a milioane de litri de apă toxică poluată cu materii fecale din conducta spartă – informații care nu au fost dezvăluite publicului timp de opt luni.

În timp ce autoritățile locale au anunțat un fond de 1.3 milioane de leva (650.000 de euro) pentru a repara conducta și au contractat compania Hydrostoy să execute lucrarea în termen de 3 luni, dificultatea tehnică de a îngropa conducta ar fi întârziat proiectul. Când a doua și a treia scurgere au avut loc în cele din urmă în ianuarie și din nou în mai 2021, primarul Ivan Portnich a anunțat că o soluție tehnică pentru îngroparea conductei este încă în curs de explorare.

Încă rămâne neclar de astăzi când se va realiza în sfârșit reparația completă a conductei, lăsând-o astfel expusă riscului altor scurgeri potențiale în această perioadă incertă. Dar care a fost exact impactul scurgerilor de până acum și ce efecte ar putea avea următoarele?

Niveluri mai mari de eutrofizare în timpul scurgerilor

Într-o analiză a imaginilor prin satelit efectuată pentru Environmental Investigative Forum, cercetătoarea Christina Orieschnig și expertul GIS Kristof Horvath au putut vizualiza caracteristicile chimice legate de nivelurile de eutrofizare din Lacul Varna din 2016 până la începutul anului 2021. Detectarea concentrației de clorofilă în zona lacului le-a permis să stabilească valorile de „ruptură de model” ale clorofilei în 2019 și 2020, demonstrând niveluri mai mari de eutrofizare care se suprapun cu scurgerea raportată. Cum în cazuri similare, autoritățile clujene negau poluarea râului Someș datorită deversărilor necontrolate de ape uzate, hărți similare pot fi realizate în urma colaborării dintre jurnaliști, activiști și biologi, de pildă la brațul mort al râului de lângă stația de epurare a Companiei de Apă Someș SA, cea mai mare din Transilvania, aflată în zona aeroportului.

Eutrofizarea este un fenomen sezonier în care apa se îmbogățește cu diverși nutrienți, cum ar fi azotul și fosforul, și determină înmulțirea și înflorirea algelor, de obicei decolorând apele. Deși acest fenomen poate apărea în mod natural, el poate fi, de asemenea, indus sau agravat de activitatea umană, în special de poluare – aceasta se numește atunci „eutrofizare culturală”.

Când a prezentat publicului poze cu alte corpuri de apă aflate în stare de eutrofizare, inducând că nu există risc de poluare majoră, primarul Ivan Protnih a confundat, cu bună știință sau nu, două varietăți ale aceluiași fenomen. Este probabil ca deversarea apei uzate să aibă un impact asupra nivelurilor de eutrofizare, ducând la niveluri mai mari de toxicitate în apă și posibil să explice tonele de pești morți găsite pe țărmurile Varnei în 2020.

Tonele de pești morți raportate pe malul Varnei în 2020 ar putea fi legate de scurgere? La această întrebare nu este ușor de răspuns. Dar momentul mortalității peștilor în combinație cu scurgerea cunoscută și cu nivelurile mai mari de eutrofizare în același an oferă dovezi tot mai mari pentru a susține această afirmație.

Aceste date nu numai că contrazic retorica primarului, dar relevă și un potențial indicator al poluării crescute care ar fi trebuit cercetat. Aceasta pentru a măsura și monitoriza amploarea impactului scurgerii asupra lacului Varna în sine, dar și ulterior asupra golfului și Mării Negre.

Poluarea repetată cu scurgeri de apă uzată încă ar putea avea un efect asupra acvaculturii locale, în special pentru fermele de midii situate în partea de est a lacului, ale căror produse sunt destinate atât consumului local, cât și exportului. Midiile care își filtrează nutrienții din apa poluată sunt mai susceptibile de a transporta bacteria Escherichia coli (E.coli), reprezentând astfel un potențial pericol pentru sănătatea consumatorilor. Cu niveluri mai mari de eutrofizare, toate crustaceele devin mai expuse să se hrănească cu aceste elemente chimice, precum și cu substanțele toxice eliberate de alge.

„O catastrofă de mediu” fără studiu de impact

Mai multe firme care operează în vecinătatea Varnei întrețin ferme de midii, ale căror produse sunt destinate consumului local, în special în partea de est a lacului, care rămâne cea mai expusă eutrofizării. Unele dintre acestea sunt destinate și exportului în România, Franța, Italia, Spania, dar și Japonia, China și SUA.

Ce companii exportă pe ce piețe este greu de stabilit din cauza lipsei de date precise privind proprietatea acestor ferme și destinația exactă a produselor lor pe portalurile de date ale administrației bulgare. În timp ce unii dintre cei mai mari jucători și exportatori din Varna au fost întrebați dacă aceste pericole pentru sănătate au fost sau nu monitorizate, niciunul dintre ei nu ne-a returnat apelurile sau e-mailurile.

„S-a cerut un studiu asupra impactului scurgerii de apă uzată, dar nimeni nu a fost informat despre rezultate”, își amintește Stella Nikolova, membru al consiliului local Varna din cadrul partidului Bulgaria Democrată. Ea rămâne la fel de convinsă de toxicitatea peștilor și fructelor de mare ca în 2020, când i-a sfătuit pe rezidenții și turiștii din Varna să nu le consume: „8 luni de poluare duce la concluzia că peștele și mai ales midiile au acumulat toată poluarea posibilă din cauza apă. Peștii au murit în lac din cauza înfloririi algelor, care au găsit un teren de reproducere bun pentru poluarea cu apă fecală”.

Potrivit lui Nikolova, mai multe instituții diferă în declarații în privința consecințelor evenimentului: „Inspectoratul Regional de Sănătate local și Direcția de Bazin au spus că nu a fost nicio problemă cu apa, în timp ce Institutul de Oceanologie susține contrariul”.

Un expert de la Institutul Resurselor Piscicole din Varna și-a exprimat îngrijorarea față de o cerere de interviu: „Acesta este un subiect atât de fierbinte. Nu știu dacă vreun om de știință se va ridica și va vorbi deschis”. Întrebat despre care ar putea fi riscurile potențiale pentru a vorbi pe această temă, expertul, care dorește să rămână anonim, nu ne-a oferit mai multe detalii.

Dar, potrivit Radoslavei Bekova de la Institutul de Oceanologie, s-ar putea să fie deja prea târziu: „Lacul Varna este o catastrofă ecologică”, spusese expertul într-un interviu din 2021, adăugând că lacul este „la un pas de moarte ”, din cauza unei poluări ridicate, ce a condus la dispariția ulterioară a diferitelor specii de pești.

Biroul primarului Ivan Portnih, întrebat despre consecințele scurgerii de apă uzată și despre lansarea unui studiu de impact, a transmis întrebările noastre – cum ar fi data planificată pentru îngroparea conductei – „autorităților relevante”. Aceste probleme privind apele uzate netratate rămân fără răspuns până astăzi, așa cum s-a întâmplat la Cluj, în cazul Someșului, unde la un an de la scurgerile de ape uzate netratate, noi descoperiri arată că fecalele se scurg în continuare în râu, semn că în Estul Europei toleranța autorităților față de astfel de situații de poluare este mai mare.

Între timp, conducta din lacul Varna rămâne expusă unor potențiale scurgeri în golf și Marea Neagră pentru o perioadă de timp incertă, amenințând cu o poluare suplimentară zona turistică a orașului stațiune, vizitat anual de zeci de mii de români.

De Alexandre Brutelle, Christina Orieschnig & Adi Dohotaru

O versiune în limba engleză a articolului găsiți aici.

Această scriere a fost realizată cu sprijinul Fondului pentru Jurnalism UE, al Rețelei Internews Earth Journalism și al Fundației Calouste Gulbenkian (filiala din Marea Britanie)