Omul care vrea să zdruncine sistemul de stat și să implementeze digitalizarea chiar și cu forța (A)

Autor  admin   în       1 lunã în urmã     680 Vizualizări  

Tânărul IT-ist clujean Sabin Sărmaș, aflat de la începutul anului la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României, candidează pentru un loc în Camera Deputaților. El a acordat in interviu foarte interesant pentru Media9.

Sărmaș a explicat cum vede el digitalizarea României, pe care a început-o deja. El are un plan de măsuri menită să acceereze ritmul în care ne raportăm la tehnologie. “Știu că sună SF, dar guvernele viitorului vor fi cele în care premierul se va trezi dimineața, va veni un consilier și va spune că sistemul de inteligență artificială i-a făcut niște predicții pentru următoarele trei luni și că ar fi bine să ia rapid niște măsuri ca să echilibreze bugetul statului”, a dat un exemplu Sărmaș. De asemenea, a subliniat că instituțiile publice și administrațiile locale care se opun digitalizării ar trebui în viitor forțate.

El a vorbit despre modul defectuos în care funcționează instituțiile statului și a subliniat că este determinat să schimbe sistemul. “Nu se poate ca un stat să funcționeze așa, nu are sens. E un drum înfundat. Sunt motivat să contribui la schimbarea sistemului”, a spus clujeanul.

Este Sabin Sărmaș prea optimist, poate naiv? Citiți interviul și poate vă faceți o impresie în acest sens.

 

– Care sunt concluziile după aproape un an ca șef al Autorității de Digitalizare a României?

– A fost cel mai dens an profesional pentru mine. Am mai avut ani complicați și în privat, pentru că am început de la zero, dar aici m-am dus într-un sistem care nu are nimic a face cu zona privată, care a avut alte provocări. Pe lângă faptul că am moștenit un personal format în mare parte din funcționari publici cu alt tip de mentalitate, pe lângă că erau așteptări foarte mari și mi-am pus vreo 15 obiective la începutul anului (mi-am dat seama că nu toate pot fi realizate), a mai venit și pandemia aceasta. Ne-a schimbat țintele, a pus presiune pe noi, cumva de la noi erau toate așteptările. A fost un an dens, deci, plin de experiențe și de realizări, fie și pentru că vezi cum pui în operă proiecte care schimbă viața a sute de mii de oameni.

 

– Este un atribut pe care l-ați câștigat la “stat”? Răbdare, mai multă toleranță?

– De fapt, mi-am pierdut răbdarea. Din păcate, în sistemul public trebuie să te impui în altă manieră, nu e suficient dialogul, ca la privat…

 

– V-a îmblânzit sistemul sau, invers, ați reușit să îl îmblânziți dumneavoastră?

– Nu m-a îmblânzit sistemul. Din contră, m-a înrăit. Înainte nu eram atât de determinat să schimb sistemul. Nu se poate ca un stat să funcționeze așa, nu are sens. E un drum înfundat. Sunt motivat să contribui la schimbarea sistemului.

 

– Candidați pentru Camera Deputaților. Asta înseamnă că nu vă doriți să continuați la ADR?

– Prima mea opțiunea este de a fi parlamentar. Dacă aș rămâne la ADR, ar fi în anumite condiții, foarte clare. Ar trebui să pot să zdruncin sistemul din punct de vedere al digitalizării. După un an, am înțeles destul de bine ce e de făcut, cum trebuie să arate instituția asta, ce putere ar trebui să aibă pentru a schimba România. Îmi dau seamă că, dacă nu i se conferă destul de forță, instituția aceasta nu va putea să ducă demersul digitalizării la final. Nivelul de așteptări este crescut, iar un ADR fără forță ar duce la un eșec.

 

– Vă temeți să nu fiți asociat cu acest eșec?

– Nu, eu cunosc deja instituția, cred că aș putea livra multe rezultate în următoarele șase luni și s-ar spune că este o instituție performantă. Vreau însă mai mult decât atât, vreau măsuri care să schimbe profund modul în care funcționează statul român. Iar pentru asta, trebuie și ADR să funcționeze altfel. Într-un asemenea context, dacă îmi va cere premierul, aș rămâne acolo. Însă va fi o negociere politică, se reașază tot guvernul. Iar dacă se va ajunge la o discuție cu mine, aș încerca să explic “așa trebuie să funcționeze ADR, trebuie să reașezăm instituția”.

 

– Cum vedeți următorii pași privind digitalizarea României?

– O văd făcută foarte accelerat, fundamentându-se pe schimbări legislative foarte rapide. Trebuie rapid să avem un cadru legal adecvat pentru digitalizarea instituțiilor publice și pentru întărirea capacității instituțiilor pentru a se digitaliza. În al doilea rând, o văd făcută descentralizat și am început deja demersul acesta. Nu doar la nivelul instituțiilor centrale, nu doar locale. Este nevoie de un parteneriat cu mediul privat, super-transparent. Pornit chiar din 7 decembrie, dacă se poate. Și încă ceva: e nevoie de o asumare oarecum forțată, rupând orice dram de speranță a tuturor celor care cred că se pot opune digitalizării.

 

– Care ar fi mesajul pentru primarii de la țară care nu vor vrea să audă de digitalizare?

– Cei care se opun digitalizării se opun eficienței, se împotrivesc unui stat mai puternic și mai transparent, se împotrivesc eliminării eliminării corupției, se opun unui stat care poate să își crească economia digitală de cinci ori mai repede decât economia tradițională. Sunt împotriva statului și atunci ei trebuie sancționați. Mesajul meu ar fi că nu mai au decât un mandat în față, cel mult două, dacă nu începe procesul de digitalizare. Vor fi primării rupte de realitatea următorilor zece ani. Primarii vor trebui să înțeleagă că digitalizarea este un prieten, dar neimplementarea ei va fi un dușman foarte mare.

 

– Tot ce îmi povestiți este acțiune, face parte din atributele unei persoane din zona executivă. Iar dumneavoastră candidați pentru legislativ.

– Parlamentul este locul în care începe digitalizarea, acolo sunt toate frânele care trebuie eliminate, toate barierele care trebuie ridicate. Apoi, experiența din Parlament este superioară, din punct de vedere politic, celei dobândite la nivelul administrației. Sunt un om de acțiune, un om care a crescut în companii private, care vrea să facă lucruri, dar mi-am dat seama că poți face foarte multe lucruri din Parlament. Dacă tot am intrat în cariera politică, experiența legislativului este un alt nivel. Asta mi-au spus toți cei cu mai multă vechime în politică.

 

– Veți găsi o masă critică în Parlament, alături de care să porniți „revoluția” digitală?

– Dacă nu există, o creez. Asta am făcut și la ADR. La început, eram singur, mi-am creat masa critică și pârghiile. Asta voi face și în Parlament. Nu vreau să îmi pierd timpul, acesta este ultimul lucru pe care mi-l doresc.

 

În vremea Guvernului Cioloș a existat un grup de lucru menit să digitalizeze România. Acesta s-a dizolvat imediat după ce s-a instalat PSD la guvernare, după alegerile din 2016. Este nevoie de o nouă echipă de sprijin și/sau consultanță?

– Planul meu privind capacitatea ADR e ca un plan de business, dacă voi rămâne acolo. E un plan în care noi ne generăm singuri venituri, din platformele pe care le gestionăm, fără să așteptăm totul de la stat. Iar din aceste fonduri putem susține salarii pentru specialiști din zona privată. O echipă mică, agilă, care să coordoneze procesele digitale. ADR – așa cum arată ea astăzi – nu are asemenea specialiști. Eu cred că Guvernul Cioloș a acționat greșit, pentru că nu s-au ales corect rolurile în grupul de lucru. Sunt foarte multe tipuri de IT-iști, iar cei de atunci nu au fost bine aleși din punct de vedere al profilului. Din Parlament putem da o lege ca nu doar ADR, ci și alte instituții, să aibă experți care să ajute procesul de digitalizare.

 

– Un accent. Care este cel mai important pas de făcut acum în direcția digitalizării?

– Sunt doi: identitatea electronică și interoperabilitatea. Acești pași sunt fundamentali, fără aceștia nu rezolvăm mare lucru. Așa au început și estonienii când au început digitalizarea. Vinerea trecută am încărcat în SEAP caietul de sarcini pentru identitatea electronică a românilor, la 10 ani după ce acest lucru a fost propus. Interoperabilitatea – schimbul de date între instituții, ca să dispară dosarul cu șină – este importantă. Mai departe, ar trebui să mergem către big data și inteligență artificială. Știu că sună SF, dar guvernele viitorului vor fi cele în care premierul se va trezi dimineața, va veni un consilier și va spune că sistemul de inteligență artificială i-a făcut niște predicții pentru următoarele trei luni și că ar fi bine să ia rapid niște măsuri ca să echilibreze bugetul statului. Este, desigur, un exemplu pur ipotetic, dar dacă nu mergem în direcția aceasta vom pierde acest război al tehnologiei.

About