Normalitatea care ne șochează. Cum fac școală finlandeză copiii de la Cluj

Autor  admin   în       3 years în urmã     6546 Vizualizări.  

Copii care merg fără ghiozdan la școală, care au teme totale de 10-20 de minute, care sunt încurajați să lucreze în echipă, care nu își văd notele și sunt îndemnați să concureze cu propriile limite, nu cu ale altora. Se întâmplă (și) în România, la școala ERI. Înseamnă “diferit”, în finlandeză, și așa și este, complet altfel decât ne-am obișnuit. 

Școala ERI, de la Sibiu, s-a extins de anul acesta și la Cluj-Napoca (AICI). Este primul oraș spre care a “migrat” modelul finlandez de predare pornit la drum, în România, la Sibiu, în 2016. Extraordinar este că nu vorbim despre o școală finlandeză “din auzite”. Unul dintre fondatori este un “profesor de profesori”, un român care a predat 20 de ani la Universitatea din Turku (Finlanda), pe numele său Radu Szekely.

Radu Szekely și Elena Lotrean au fondat școala româno-finlandeză ERI

Finlanda și-a bazat sistemul educațional pe studii științifice, iar felul în care se predă acolo a devenit un model de bune practici la nivel mondial. Se pune accent aproape fanatic pe matematică? Ei bine, nu. Cele mai importante ore sunt de dezvoltare personală și de desen. S-a ajuns la concluzia că, astfel, copiii devin oameni mai buni, mai educați și mai creativi.

Am discutat cu Elena Lotrean, co-fondator al școlii, și cu Daniela Pitariu, manager de proiect ERI Cluj-Napoca, și vă propunem “accentele”, acele afirmații care deosebesc școala româno-finlandeză de cea “formală”.

PREDARE

“Profesorii care vin la noi au ieșit din modulul eu predau, să se uite că învățarea se întâmplă la copil, să intre în modului ei învață”, a explicat Elena Lotrean.

CREATIVITATE

“Copilul învață prin descoperire, iar profesorul îl ghidează, fără să facă un efort. Pun în alte contexte ceea ce au învățat, într-un alt mod, mai creativ”, a spus Daniela Pitariu.

NOTE

“Nu promovăm competiția, doar competiția cu tine însuți. Copiii nu își cunosc evaluările sau notele, acestea sunt trimise către părinți. Creierul poate să abstractizeze în jurul vârstei de 12 ani, asta ne spun neuroștiințele, iar numerele sunt abstracte, copiii le înțeleg doar prin reacția părinților. Le facem evaluări doar descriptiv. Rolul nostru este să dezvoltăm potențialul cel mai înalt al unui copil”, a afirmat Elena Lotrean.

LUCRU ÎN ECHIPĂ

“Elevii sunt îndemnați să rezolve sarcini împreună. De exemplu, cine finalizează mai repede o sarcină, are posibilitatea să își sprijine colegii. Fiecare își găsește rolul propriu. Ei trebuie să înțeleagă că nu le pot face pe toate și nu pot fi buni la toate. Descoperă alături de noi la ce sunt buni și că împreună cu echipa pot face lucruri minunate, fiecare prin contribuția lui”, a menționat Daniela Pitariu.

TEME

“La clasa pregătitoare nu se dau teme deloc, la clasa I – 10 minute, la clasa a doua – 20 și așa mai departe. Nu dăm teme ca să ne aflăm în treabă. În plus, atribuim teme acolo unde este nevoie; unora la matematică, altora la istorie sau la română, în funcție de nevoi”, a arătat Elena Lotrean.

AFTER SCHOOL

“Avem after school de la orele 14 la 18, cu activități ghidate și joacă liberă, sub supraveghere. Noi credem că și acolo se naște creativitatea. Am decis să primim și elevi de la alte școli. Am pornit și o serie de activități, precum yoga pentru copii și studiu de pian, iar alte ateliere sunt în pregătire”, a precizat Daniela Pitariu.

GHIOZDAN

“Copiii nu au nevoie de un ghiozdan clasic. Toate manualele și caietele rămân la școală, doar copiii mai mari își mai iau acasă ce au nevoie. Îi încurajăm pe cei mici să comunice cu părinții și să le împărtășească acestora din activitățile și realizările lor zilnice”, a detaliat Elena Lotrean.

Școala este altfel, dar evaluările naționale sunt aceleași. Suficient pentru un părinte să se teamă. “Noi ne-am pus întrebarea dacă un copil vrea să învețe ca să treacă evaluarea sau să știe și să îi folosească ceea ce a învățat. Noi spunem că un elev de la noi le poate face pe amândouă. Am dat în fiecare an evaluările, la a doua, a patra, a șasea (la a opta încă nu am avut), cu rezultate foarte bune, dar accentul nostru nu e pe rezultatul evaluării, ci pe dezvoltarea copilului”, a mărturisit Elena Lotrean, co-fondatoarea școlii româno-finlandeze ERI.

Până la urmă, ERI nu ar trebui tradus ca “diferit”, ci poate ar trebui să însemne “normal”. Pentru că este doar normalitate în a construi o școala centrată pe elev și nevoile sale. 

DECLARAȚII

La Cluj am găsit un vibe foarte fain al orașului, oameni foarte deschiși, foarte încântați de ceea ce avem să le propunem.”

Daniela Pitariu, manager de proiect ERI Cluj

 “Dezvoltarea pe partea de inteligență emoțională și socializare ajută foarte mult la dezvoltarea academică și e o componentă importantă din modelul nostru educațional. Partea academică este însă doar o pătrime din ceea ce facem noi la clasă.”

Elena Lotrean, co-fondator școala ERI

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.