Moartea unei legende

Autor  Mihai E. Serban   în  ,      2 saptãmâni în urmã     1002 Vizualizări  

De când omenirea a fost înzestrată cu memorie, fie ea orală, scrijelită sau scrisă, în spațiul cultural uman au circulat legende, care mai de care mai impresionantă sau mai memorabilă. Fie ele personale, de cuplu sau familie, de clan sau trib, sau la nivel de popor sau națiune, legendele au fost martorii vii ai existenței umane. Și factori, de prim rang, ai influențării existenței umane.

Subiectul este vast, și am putea înjgheba un tratat pe această temă. Acum doresc doar să mă ocup de una dintre cele mai puternice legende care au populat mentalul colectiv: legenda fericirii prin prosperitate, prin muncă înverșunată, prin acapararea resurselor naturale pentru a asigura creșterea economică care ne aduce împlinirea tuturor viselor noastre flămânde. O legendă care„a ținut”: întreaga istorie modernă a Occidentului a fost profund marcată de ea, și acest fapt a permis Europei să devină, cu doar un secol în urmă, jupânul planetar absolut.

Iar răul cel mai mare pe care Occidentul l-a făcut nu a fost trimiterea de nave de război, de administrații coloniale hrăpărețe și de afaceriși veroși. Răul cel mai mare a fost exportul acestei legende otrăvite, care nu vede propășirea umană decât prin jefuirea nemiloasă a resurselor naturale. Acum, această legendă învăluie planeta mai abitir decât centurile Van Allen, pervertind spiritele și manevrându-i pe oameni să dorească „creștere economică”, iar pe politicieni să o promită cu minciuni oricât de meșteșugite. În fața acestei atotputernice legende, preocuparea pentru salvarea mediului natural este una absolut marginală fiindcă, nu-i așa, doar nebunii visători precum Greta își pot permite să se opună la ceea ce toți dorim cu disperare: bogăție cu orice preț.

„Milenialii despre război” este o cercetare făcuta de Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru aflarea opiniei tinerilor (20-35 ani) asupra temerilor lor legate de război și de întreaga tematica adiacentă. Peste 1600 de tineri din 16 țări au răspuns la întrebări legate de percepția lor asupra securității, asupra pericolelor care pândesc umanitatea și propria lor pesoană. Și nu am să mă cantonez pe informații îngrijorătoare și tulburătoare, cum ar fi părerea că un război nuclear se va petrece în următorii 10 ani (54%), sau părerea a 22% din tinerii americani, sau 27% din tinerii australieni, că inamicii trebuie distruși fără milă, prin orice mijloace (inclusiv tortura!).

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este viziunea tinerilor asupra pericolelor care pândesc în viitor. Pe lista acestor pericole se regăsesc corupția, șomajul și, desigur, războiul… Peste jumătate din ei consideră că un al treilea război mondial este posibil în timpul vieții lor, ceea ce ne schițează o viziune extrem de tristă asupra viitorului umanității. Și aici avem de învățat două lucruri foarte importante despre felul în care ființa umană interacționează cu propriul viitor:

  • Ființa umană este excesiv de procupată de pericole și amenințări, mai ales acele amenințări care aduc atingere drepturilor, bunăstării și vieții lor. Confirmând astfel, încă o dată, că singurul lucru care-l interesează de fapt pe om este propria-i legendă, cu toate umpluturile și garniturile posibile.
  • Ființa umană este complet oarbă la adevărata însemnătate și la reala ierarhie a amenințărilor la adresa măreței sale făpturi (comentariu sarcastic: cât de măreață are dreptul de a se considera o ființă care acceptă torturarea unei alte ființe umane?). În clasamentul pericolelor, amenințarea schimbărilor climatice apare doar pe locul 8, deși acestea îi vor lovi din plin în timpul vieții lor

Acești frumoși tineri nu înțeleg ceva ce este la mintea cocoșului: în timpul vieții lor, acest zdrumicat secol 21, principalul element de risc pentru viața umană vor fi schimbările climatice! Dacă va fi o competiție acerbă pe locurile de muncă (fapt generator de șomaj) va fi din cauza refugiaților climatici, și nu a refugiaților economici sau politici. Dacă va fi un război nuclear, sau mondial, sau multe, tot mai multe războaie locale, se va întâpla din cauza competiției pe viață și pe moarte pentru resurse, și mai ales pentru apă. Ori, pentru ei, amenințările climatice se află doar pe locul 8 în lista amenințărilor. Q.e.d.

În ciuda nedumeririi mele, aceștia vor fi actorii și regizorii zilei de mâine și de poimâine. Situația este și mai tristă în ceea ce privește pe conducătorii zilei de azi. În recentul summit de la Davos, Donald Trump – mai împăunat ca niciodată – a lăudat în lung și în lat creșterea uluitoare în SUA a producției de hidrocarburi, precum și „independența” care rezultă din aceasta. Problema nu este că la cârma jandarmului mondial se află un astfel de personaj cu viziuni limitate (viziunea sa se oprește anul acesta, singurul său obiectiv fiind realegerea, și continuarea triumfalismului găunos) – problema cu adevărat gravă este că majoritatea conducărilor lumii contemporane au o viziune la fel de limitată.

Trumpii și bolonarii mișună peste tot. În pregătirile pentru Davos, marele Te Deum al economiei mondiale și al consumismului mondial, o firmă de consultanță a făcut un sondaj printre participanți, cu o singură întrebare: care considerați că este principalul pericol pentru economia mondială în 2020? Schimbările climatice figureaza pe locul 11 (iar trumpii și bolonarii își râd în barbă de bucurie)! Desigur, în situația de moment, ele încă nu sunt un pericol direct, iminent și inevitabil. Dar în perspectivă ele sunt principala provocare la adresa economiei mondiale, capabilă să zdrobească visele de împlinire ale milenialilor și poftele de înavuțire ale afaceriștilor. Tăvălugul schimbărilor climatice este pornit, și tot ce mai putem face este să încercăm să limităm proporțiile dezastrului. Afaceriști de azi și de mâine, politicieni de azi și de mâine, vă dă mâna să încercați această salvare de al 12-lea ceas?

E timpul ca umanitatea să renunțe la această legendă, cea mai dăunătoare dintre cele cu care ea și-a împăunat existența. E timpul ca o nouă legendă să fie pusă la temelia existenței noastre: legenda responsabilității unitare, solidare și nelimitate a umanității față de cele ce se petrec pe planetă.

Într-un cuvât: ”Mai întâi planeta!”

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About