IULIUS CARBOCHIM. Directorul de la Iași: Clujenii ne-au transmis că au nevoie de zonă verde, de spații pietonale, de zonă de recreere, restaurante, spații culturale

Este o perioadă în care despre proiectul Iulius Carbochim se discută foarte mult. Asta pentru că planul urbanistic zonal se află în consultare publică înainte de supunerea la vot în Consiliul Local. Aproape 14 hectare de “brownfield”, zonă industrială părăsită, ar urma să devină un proiect mixed-use, cu spații comerciale, rezidențiale, de birouri, culturale, dar și un parc realizat pe sol natural și peste parcaje.

Media9 i-a propus un interviu Ralucăi Munteanu, managerul de dezvoltare al grupului Iulius. Discuția s-a purtat pe Zoom și a fost contrastantă: jurnalistul Ionel Lespuc se afla pe platforma Carbochim, iar Raluca Munteanu răspundea din Palas, aflat în zona Palatului Culturii, un spațiu mixed-use din Iași, restructurat de grupul Iulius. Practic, o imagine despre ce este și ce ar urma să devină Carbochim. Întrebările au vizat temele ridicate de societatea civilă: deschiderea către Someș, spațiile verzi, păstrarea unor clădiri din interiorul fabricii, nevoia unui nou mall.

Vedeți interviul mai jos:

Raluca Munteanu a explicat că zona din spatele Palatului Culturii era insalubră în urmă cu 14 ani, iar acum atrage investiții și oferă locuri de muncă. La fel ar urma să se întâmple și cu Carbochim.

„Acum 14 ani, dacă mergeai prin zona asta, nu prea nu prea aveai curaj, pentru că știai că erau niște trenuri abandonate. Era un ștrand înainte, care nu mai era funcțional. Era o zonă complet insalubră și un spațiu în care se adunau persoane fără adăpost și o zonă care lumea nu știa că nu e bine să circuli”.

PĂSTRAREA CLĂDIRILOR INDUSTRIALE

“Noi am făcut studii de structură. Am avut toate intențiile să păstrăm cât de cât putem, conceptul arhitectural este gândit în jurul a ceea ce este fezabil. Avem două clădiri pe care le păstrăm, pe una o transformăm într-un centru cultural. Avem zone pe care le intenționăm să le readucem în viitorul proiect, care să păstreze ideea memoriei locului. Din nefericire, clădirile reziduale e un pic mai greu să le integrezi într-o zonă care va fi complet reamenajată și regândită ca spațiu pentru comunitate. Pentru noi, prioritar este să fie un spațiu în siguranță, la fel cum este și Palas, un spațiu verde și pentru familii.

NEVOIA UNUI MALL NOU

“Ce este important să menționăm este tocmai faptul că noi, atunci când realizăm o nouă dezvoltare, nu ne propunem, uite, hai să facem un mall sau să facem o clădire de birouri. Noi facem o dezvoltare amplă, o restructurare a unei zone de 14 hectare, deci este o suprafață semnificativă care a pornit cu o temă de proiectare bazată pe studii și cercetări, care analizau nevoile comunității. Noi am făcut o serie de analize în care, într-adevăr, oamenii din Cluj ne-au transmis că au nevoie de zonă verde, de spații pietonale, de zonă de recreere, zonă de restaurante, spații culturale și pentru alte categorii de public. Cu alte cuvinte, să fie un spațiu cu adevărat incluziv, clar. Bineînțeles, în procesul de avizare, dincolo de aceste analize ale pieței, se fac studii de trafic, studii de mobilitate și, evident, am realizat că pentru a restructura și a deschide această zonă trebuie să facem o serie de investiții în infrastructură. În cazul Carbochim, se rezumă la aproximativ 30 de milioane de euro, pentru că facem două poduri peste Someș, unul rutier, două pietonale, deci trei în total, sensuri giratorii, lărgiri de străzi”.

DESCHIDEREA CĂTRE SOMEȘ

“Nu suntem un dezvoltator speculativ. Construim ca să deținem și ne dăm silința să facem lucrurile cât mai bine. Dacă o să fie un proiect perfect, nu, probabil că nu. Nu este un proiect perfect, dar totuși, vorbim de 14 hectare izolate. Lumea nu știa că noi practic am achiziționat platforma Carbochim, dar suplimentar, platforma în sine am mutat-o și, apropos, am retehnologizat-o. Niciun angajat de la Carbochim nu și-a pierdut jobul. Na, toate lucrurile astea iarăși sunt chestiuni atipice pentru dezvoltatori. Platforma în sine nu este cu deschidere la Someș. Adică, dacă noi luam doar platforma Carbochim, ea nu avea acces la Someș, pentru că era separată de malul Someșului, pe care noi acuma facem piste de bicicletă. Era separată de o serie de proprietăți înșiruite, pe care noi le-am achiziționat încet-încet ca să deschidem platforma spre Someș”.

SPAȚIU VERDE PESTE PARCAJE

“Zona verde peste parcaje înseamnă doi metri de teren, pentru că toți copacii pe care noi aducem sunt copaci maturi, care au nevoie de sol natural. Cu alte cuvinte, nu este doar niște verdeață peste un parcaj și aia e. Chiar deloc, dimpotrivă. Pentru noi parcurile înseamnă parcuri în adevăratul sens al cuvântului. Ce nu este iarăși cunoscut pentru public este faptul că sub terenul Carbochim există foarte multă sare și sarea îți oferă o serie de limitări cu privire la cât de cât de jos poți să mergi în subteran cu structura și, implicit, cu un parcaj subteran. Cu alte cuvinte, parcajul nostru de la Carbochim ar trebui să fie mai întins mai degrabă decât adânc, datorită prezenței sării din teren. Noi proiectăm de doi ani și jumătate. Avem certitudinea că soluția pe care o propunem clar poate că nu este perfectă, dar este maxim ce se poate face pe un teren care este în final menit să deschidă din nou 14 hectare, care acum sunt inaccesibile publicului”.