Infuzie de capital pentru Cluj. Comparația făcută de expertul Băncii Mondiale

Ne-am obișnuit să vorbim despre importanța și valoarea proiectelor publice ale Clujului, însă și cele private aduc beneficii comunității. La fel de mari.

„Gândiți-vă că, la Cluj, Iulius mobilizează mai mulți bani decât toate fondurile europene absorbite până acum. Mobilizate de către un investitor privat”, a observat Marcel Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană în biroul Băncii Mondiale din București, în cadrul podcastului Urban Talks. Podcastul a fost centrat pe Iulius, dar aceasta nu este singura investiție majoră anunțată la Cluj.

„La Iași, Iulius a investit în infrastructură publică, în clădiri de birouri, iar ei au trebuit să se asigure că aceste clădiri sunt umplute și cu chiriași, și au adus la Iași Amazon, AMD și Microsoft. Practic au pus Iașul în altă paradigmă. Gândiți-vă câte orașe secundare, nu doar din România, ci din Europa Centrală și de Est, pot să spună că au Amazon, AMD și Microsoft investitori la nivel local, trei dintre firmele cele mai inovative din lume”, a arătat Marcel Heroiu.

500

de milioane de euro este suma pe care Iulius intenționează să o investească la Cluj, în cadrul proiectului Iulius Carbochim.

Spre comparație, dincolo de suma de 4,5 miliarde €, despre care se discută că ar urma să fie atrasă de proiectele publice ale Clujului din fonduri europene, pentru metrou, centură, tren metropolitan, culoar verde-albastru, avem concret 420 milioane € veniți la Cluj pentru proiectele municipale în intervalul 2007-2022.

Interesant este că și celălalt proiect mixte use de la Cluj, Sanex, are în plan o investiție cam de aceeași amploare cu Iulius.

La podcast a fost invitat și Marius Perșenea, Chief Operating Officer Iulius. Acesta a spus că proiectele private au nevoie de un parteneriat puternic cu administrațiile locale.

„Construim în simbioză, orice proiect de regenerare urbană, orice proiect de volumul celor pe care noi le facem are nevoie de factori care să concureze la realizarea lui. Nu pot să-l faci singur, ca și privat, ai nevoie de o colaborare și o legătură foarte bună autoritățile locale, cu comunitatea în care acel proiect va fi dezvoltat”, a subliniat Perșenea.

Despre simbioză a vorbit și Marcel Heroiu. „Trebuie să existe o simbioză și un dialog activ. Cel mai bine noi am văzut acest lucru fiind făcut la Cluj, pornit de la firul ierbii, de la nivelul societății civile. Este o abordare win-win din punctul meu de vedere. În sensul că primești, consultând cetățenii și alți stakeholders de la nivel local. (…) La Cluj există CIIC (Centrul de inovare și imaginație civică n.r.), care dezbate toate temele majore pentru Cluj, proiecte publice, dar cred că ar trebui discutate și proiectele private”, a fost de părere expertul Băncii Mondiale.