Infern în Paradis

Autor  Mihai E. Serban   în  ,      3 luni în urmã     200 Vizualizări  

Insulele Cocos beneficiază doar prin indulgență de statutul de arhipelag. Altfel, este vorba de câteva petecuțe de pământ (20 km² cu totul), situate undeva în Oceanul Indian, mult la sud de insula indoneziană Sumatra. Importanța lor pentru titular, statul australian, este strict strategică, fiindcă cei 600 de locuitori de-abia câștigă cât să-și justifice existența.

Interesul strategic nu este nici militar, nici economic. Insulele Cocos nu găzduiesc nicio instalație militară, iar turismul – prin depărtarea sa de alte pământuri, și infrastructura sărăcăcioasă – nu aduce decât un pumn de dolari leșinați. Nici măcar nu se află în inima vreunor trasee maritime comerciale, ca să servească drept refugiu, stație de alimentare sau popas tehnic. Dar tocmai izolarea și liniștea suverană a permis cercetătorilor să ducă la bun sfârșit un studiu care ne-a dat fiori reci pe șira spinării.

Am scris de nenumărate ori, iar cititorii noștri au reținut deja, că poluarea cu plastic a ajuns să fie cea mai dramatică formă prin care fenomenul global al poluării se prezintă conștiinței publice. Plasticul este făcut să dureze, toate formele în care el a intrat în folosința omenirii flămânde și nepăsătoare fiind indestructibile, întrucât nu pot fi nici degradate, nici  integrate, de ciclurile naturale ale substanțelor. Sute de milioane de tone de obiecte și fragmente de obiecte din plastic se acumulează în mările și oceanele lumii și anual volumul lor crește cu aproximativ 8 milioane de tone.

Desigur, în monumentala sa ignoranță, individul uman nu dă nicio atenție acestui îngrijorător fenomen. Încearcă să explici suporterului de fotbal care se bucură în draci că echipa sa beneficiază de un penalti îndoielnic că bucățele din paharul de plastic pe care l-a călcat în picioare de bucurie vor ucide zeci de vieți marine și o vor pune chiar, peste ani,  în pericol pe a sa… ai toate șansele să te alegi cu capul spart! În ciuda gradului general de sensibilizare a marelui public, comportamentul uman nu dă semne de progres. Recent, o furtună în Croația a fost numită „furtuna de plastic”, fiindcă vântul a antrenat cantități imense de deșeuri de plastic, îmbrăcând până și copacii într-o sinistră sărbătoare a Crăciunului dezastrului și nimicirii. În România noastră cea frumoasă, „grădină a Carpaților”, o viitură intensă pe râul Păuleasca (Micești, Argeș) a adus o asemenea cantitate de mizerie și deșeuri încât părea că nici măcar nu există apă în acel puhoi.

Un fenomen mai îngrijorător a fost semnalat de savanții care au cercetat Insulele Cocos. În Argeș sau în Croația, erau niște europeni degrabă aruncători de gunoaie oriunde, și pe deasupra destul de numeroși. În Insulele Cocos, răbdătorii savanți au numărat pe mirificele plaje considerate virgine (doar 600 locuitori, puțini turiști, departe la cel puțin 1000 de kilometri de alte teritorii, înafara traseelor navale…) 977.000 de unități de încălțăminte și 373.000 de periuțe de dinți! Ar fi absolut delirant să ne închipuim că toate ceste deșeuri provin din viața cotidiană a pașnicilor locuitori din paradisiacul arhipelag. Pe de altă parte, țărmurile indoneziene și australiene care sunt orientate spre Insulele Cocos sunt printre cele mai puțin populate din regiune. Iar curentul oceanic care scaldă regiunea vine din sudul Oceanului Indian, zonă complet nelocuită și neatinsă de activitățile umane.

În consecință, milioanele de obiecte din plastic trebuie să aibă o origine și mai îndepărtată, fiind de fapt parte din marele, neîntreruptul și mereu crescândul circuit al poluării mondiale. Pentru a înțelege odată pentru totdeauna amploarea stihinică a acestui fenomen, să reținem un element oferit în premieră de cercetările întreprinse în Insulele Cocos. Până acum, savanții urmăreau și contabilizau deșeurile de plastic și microplastic (bucăți cu dimensiunea sub 5 mm) aflate pe suprafața plajelor. Un inventar cuprinzător a pus în evidență 414 milioane de bucăți de plastic, cântărind 238 de tone. Dar, să nu uităm, este vorba doar despre plasticul găsit pe suprafața plajelor.

Împinși de curiozitate, cercetătorii au studiat, prin sondaj, modul în care microplasticul se infiltrează în masa nisipului care alcătuiește plajele. Surpriza a fost dintre cele mai urâte: până la adâncimea de 10 cm se află, de fapt, de peste 26 de ori mai mult plastic decât cel acumulat la suprafață! Ceea ce înseamnă mai mult de 10 tone de deșeuri din plastic pentru fiecare din locuitorii insulelor- care, sărmanii, nu au aproape nicio vină pentru această hecatombă a poluării!

Să învățăm ceva, trist și pilduitor, din situația Insulelor Cocos: chiar dacă prezența umană este discretă, chiar dacă zone intens locuite nu sunt în apropiere, chiar dacă curentul oceanic care curge în zonă vine din sudul Oceanului Indian, zonă complet nelocuită și fără activități umane de nici un fel… niciun colț al paradisului terestru, oricât al părea el de îndepărtat și de protejat, nu este ferit de efectele distrugătoare și pustiitoare ale poluării generate de omenire.

O altă importantă lecție: dacă ceva nu percepem cu limitatele și boantele noastre simțuri, nu înseamnă că nu există. Individul uman de rând nu are cum să perceapă acumularea galopantă de gaze de seră în atmosferă, în concluzie nu dă nici o ceapă degerată pe teoriile privind încălzirea globală. Dacă aceste teorii se vor adeveri, creșterea oceanelor va înghiți 2 milioane de kilometri pătrați de uscat și va determina – pentru început – migrația a 200 de milioane de oameni.

Iar dacă aceasta se va întâmpla, ne vom confrunta cu un fenomen neprevăzut: vor dispărea TOATE plajele planetei! Cu alte cuvinte, ele vor deveni funduri de mare, ceea ce va reintegra în marea hazna a poluării toate mizeriile care acum dorm cuminți în nisipul plajelor noastre paradisiace. Bine ați venit în paradisul otrăvit!

 Mihai E. ȘERBAN

Doctor în științe economice, scriitor, om de afaceri, președinte de club sportiv, instructor de arte marțiale. Editorialist cu experiență, analist economic și politic (când i se cere), precum și moralist (de câte ori poate), s-a alăturat echipei de la Media9 pentru a promova o schimbare benefică a modului în care publicul larg percepe, consumă și propagă prestația jurnalistică de calitate.

About