GALERIE FOTO. Proiectul Iulius Carbochim merge înainte. Ne pregătim să avem cel mai mare mall din România

Planul urbanistic zonal care propune un ansamblu imobiliar mixt, cu mall, în fapt cel mai mare mall din România, cu birouri, locuințe, spații culturale, parc, poduri auto și pietonale/velo peste Someș și un parking auto cu 4800 de locuri a trecut cu bine peste ședința comisiei de urbanism. Dezbaterea pe 13 puncte a comisiei a durat șase ore și jumătate, iar cea dedicată exclusiv proiectului Iulius Carbochim a primit atenție timp de mai bine de două ore și jumătate.

În loc de clădiri cu geamuri sparte, în paragină, complet nefolosite și un spațiu rupt de restul orașului, dezvoltatorul propune o zona modernă, cu funcțiuni multiple, pentru toate categoriile de persoane. Din punctul de vedere al investitorilor, mall-ul nu va avea doar spații comerciale, restaurante și cinematografe, ci și zone pentru diverse activități.

Membrii comisiei au întors pe toate fețele fiecare detaliu. S-a discutat despre clădirile actuale, dintre care două urmează să fie păstrate, despre arbori, despre înălțimea imobilelor, despre utilitatea unui nou mall, despre funcțiunea culturală și așa mai departe. Iulius Carbochim a aliniat la microfoane o echipă solidă, multidisciplinară. Autorul planului urbanistic zonal, Vlad Negru, a fost secondat de arhitectul olandez al viitorului ansamblu, Arjen Dingste, cu tot cu translator, de un alt arhitect, specializat în monumente istorice, și de un inginer de la Universitatea Tehnică.

DECLARAȚIE

„Eu cred că este bună descentralizarea. Să nu aleagă lumea doar între două malluri, ca acum, ci să fie mai multe. În acest fel, va merge fiecare la mallul mai apropiat de casă și se va elimina traficul nenecesar”.

Emil Boc, primarul Clujului

Ca la toate proiectele din ultima perioadă, publice sau private, a existat și opoziție civică. O doamnă arhitect, Adriana Măgerușan, a cerut păstrarea mai multor clădiri industriale, deși niciuna nu este clasată drept monument istoric în prezent, iar activistul Adrian Dohotaru a propus mai multe spații verzi pe malul Someșului. O figură distinctă a făcut-o un consilier superior al Direcției de cultură, Virgil Pop, care și-a pus semnătura pe PUZ, apoi a contestat-o. Pop a afirmat că proiectul va înghiți un sfert din Piața 1 Mai pentru a permite accesul auto în parkingul Iulius Carbochim.

După ce au ascultat toate opiniile, primarul Emil Boc și arhitectul șef Daniel Pop au anunțat că proiectul va fi avizat favorabil, dar numai după ce va fi verificat din punct de vedere juridic de către reprezentanții Primăriei.

13,7

hectare este suprafața pe care se propune acest proiect imobiliar mixt.

Mall-ul va avea trei etaje. Separat, se dorește construirea a două imobile, unul rezidențial și altul de birouri.

152

de apartamente ar urma să existe în noul ansamblu.

Proiectul va fi conectat cu mai multe investiții publice viitoare. Putem vorbi aici despre culoarul rutier de nord, altfel spus bulevardul Câmpul Pâinii, de trenul metropolitan și de culoarul verde albastru, care cuprinde Someșul și malurile sale.

4

hectare ar urma să aibă grădina urbană propusă de Iulius Mall, pe malul Someșului.

Acoperișurile și terasele vor fi înierbate, astfel că, din avion, se va vedea un spațiu complet verde. 

Arjen Dingste, partener în celebrul birou de arhitectură olandez UN Studio, a avut o intervenție exclusiv legată de sustenabilitatea acestui proiect, care ar urma să respecte toate normele naționale și internaționale în ceea ce privește emisiile de carbon. A explicat pe larg chestiuni legate de proveniența materialelor, de managementul deșeurilor, de ape pluviale, de confortul acustic și de calitatea aerului.

Două clădiri industriale vor fi păstrate și convertite în spații culturale, respectiv de co-working, pentru susținerea inițiativelor locale. Iulius și-a asumat și realizarea unui centru dedicat artelor spectacolului, în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean, care va găzdui concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media.

Ștefan Teișanu, reprezentantul Centrului Cultural Clujean, a intrat în dezbatere doar pentru a sublinia importanța investițiilor în infrastructură culturală pe care le va face dezvoltatorul.

500

de milioane de euro se estimează că ar urma să coste realizarea întregului proiect.

Așa cum se vede în tabelul de mai jos, aproape 47 de milioane de euro ar urma să fie cheltuiți pentru proiecte de interes public, de la lărgirea unor artere la construirea de poduri peste Someș. S-au calculat și beneficiile pe care le obține Clujul. Un exemplu: 23 milioane € anual la bugetul local.

Odată verificat proiectul, acesta urmează să primească formal avizul favorabil din partea arhitectului șef al municipiului, apoi va putea intra în dezbaterea consilierilor locali. Ultima etapă este obținerea autorizației de construire. Dar până acolo va mai trece timp.