Emil Boc apără proiectul metroului de la Cluj. „Cum ar fi arătat un zid de 80 de vagoane de tramvai între Florești și Cluj? Și cum s-ar fi circulat? Vă spun eu”

Prezent într-o emisiune locală, primarul Clujului, Emil Boc, a reacționat la criticile din spațiul public referitoare la construirea metroului de la Cluj. Și la cât de rentabil ar fi el după ce ar fi construit și ulterior dat în funcțiune. 

CONTEXT

• Dorin Bob, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din oraș, a susținut, recent, că proiectul metroului de la Cluj este bazat pe date gândite eronat pe informații statistice din 2016 și că, dacă s-ar construi, ar deveni o investiție inutilă. Dorin Bob: „De ce construiesc turcii metrou la Cluj? Degeaba”.
• Bob a vorbit despre asta în cadrul unei conferințe susținute săptămâna trecută la Cluj, care s-a numit „Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking”.
• Aici, dezvoltatorul imobiliar a comparat metroul clujean cu alte proiecte similare abandonate în întreaga lume.
• Dorin Bob a spus că oprirea lucrărilor ar fi o soluție mai rentabilă decât continuarea unui proiect care ar fi sortit eșecului.

Ce a spus Emil Boc despre metrou

„Eu mă bucur de existența acestor dezbateri. Respect punctele de vedere, chiar dacă nu sunt de acord cu ele. Primul meu răspuns este foarte simplu. Metroul de la Cluj este, în primul rând, o investiție strategică și nu o ecuație contabilă. Dacă ne luăm după o ecuație contabilă, niciodată un proiect mare de infrastructură rutieră nu se va face. Niciodată o autostradă nu se va construi în România, în Franța, Belgia sau în Germania, nici obiective ca metroul. Pentru că ele, la prima vedere, nu sunt rentabile. Nu poți să scoți costul autostrăzii din prețul biletului sau din taxa pe care o pui pe autostradă. Valoarea strategică a acestor obiective se are în vedere atunci când se realizează asemenea obiective. De altfel, Uniunea Europeană nici n-ar finanța astfel de proiecte dacă n-ar fi obiective strategice, care să ducă la o dezvoltare economică, la diminuarea poluării și la creșterea calității vieții. Nici metroul din Londra, din 1863, n-ar fi pornit dacă ar fi fost vorba despre o ecuație contabilă. Nici cel de la New York, din 1904, n-ar fi pornit. Mergea lumea cu trăsura, care în 1863, era mijlocul de transport principal, alături de ceva mici autobuze. Rămânea toată lumea acolo. Când judeci un metrou, judeci din perspective strategice pentru ceea ce înseamnă atragerea de investiții strategice, de locuri de muncă, de o creștere a calității vieții, diminuarea poluării și confortul pentru cetățean. Mai fac o precizare: când s-a luat decizia de construire a metroului, a existat un studiu de prefezabilitate care a analizat 8 scenarii, de la monorail la tramvai. La tramvai, trebuiau 80 de vagoane că să poată prelua capacitatea din Florești spre Cluj-Napoca, atât cât ar prelua metroul. Cum ar fi arătat un zid de 80 de vagoane de tramvai între Florești și Cluj? Cum s-ar fi circulat? Vă spun eu. Cu viteza melcului. Dar aceste decizii nu se iau de către primar, se iau de specialiști pe baza studiilor efectuate. Nu mă întrebați pe mine de ce a ajuns Floreștiul în situația asta. Întrebați administrațiile dinainte de domnul Pivariu, care au dus de la 6.000 la 80.000 de oameni în Florești, iar noi suntem puși într-o situație critică (…). Vrem să rezolvăm această problemă, și de aceea metroul rezolvă problema, nu doar o îngreunează, așa cum ar fi fost soluția tramvaiului. În 2004, tramvaiul ar fi rezolvat această problemă, dar nu acum (…). Noi încercăm să rezolvăm această soluție pe următoarea sută de ani”, a declarat, la Ziua Live, primarul Emil Boc.

Emil Boc a dat ca exemplu zece orașe din Europa, din Elvetia, Italia, Germania, Finlanda sau Spania, aproape de dimesiunea Clujului, mai mici sau ușor mai mari, care au metrou încă din anii ’80 sau după această perioadă.

• Lausanne (Elveția) – populație de 140.000 de locuitori – a inaugurat prima linie de metrou în 2008, devenind cel mai mic oraș din lume cu un sistem complet automatizat de metrou; Clujul are 336.000 de locuitori;
• Rennes (Franța) – populație de 220.000 de locuitori – a deschis prima sa linie de metrou în 2002 și o altă linie în 2022;
• Catania (Italia) – populație de 300.000 de locuitori – metrou inaugurat în 1999 care deservește orașul și zonele învecinate;
• Brescia (Italia) – populație de aproximativ 200.000 de locuitori – metrou inaugurat în 2013, cu o linie de 13,7 kilometri; traversează orașul de la nord la sud;
• Porto (Portugalia) – populație de 240.000 de locuitori (fără zona metropolitană) – metrou ușor inaugurat în 2002, care s-a extins treptat;
• Nurnberg (Germania) – 500.000 de locuitori – dispune de un sistem de metrou din 1972, fiind primul oraș din lume care a introdus trenuri de metrou complet automatizate pe toate liniile;
• Bilbao (Spania) – 350.000 de locuitori – metrou inaugurat în 1995, care s-a extins ulterior;
• Touluse (Franța) – 490.000 de locuitori – a deschis prima linie de metrou în 1993; în prezent are două linii care deservește orașul și zona limitrofă;
• Helsinki (Finlanda) – 650.000 de locuitori – a inaugurat linia de metrou în 1982;
• Lille (Franța) – 230.000 de locuitori (fără zona metropolitană) – a inaugurat prima linie de metrou în 1983, fiind primul oraș din lume automatizat.

Unii dintre cititori au fost interesați și de acest articol:

Metroul din Cluj, proiectat greșit: de ce nu ajunge la aeroport?