DOSAR DESECRETIZAT. Ce străini erau la Cluj în decembrie 1989. Securitatea le ținea evidența

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a anunțat că dosarul despre implicarea cadrelor Departamentului Securității Statului (DSS) în evenimentele din 1989 a fost declasificat. Se întâmplă după 33 de ani.

Citește și acest articol: DOSAR DESECRETIZAT. Inginerul filat de Securitatea din Cluj pentru că avea legături în Republica Federală Germania

Dosarul are 13 volume și a fost creat în urma corespondenței cu Comisia „Decembrie 1989” a Senatului României în 1991 și 1992. Două volume sunt consacrate activității Securității din fiecare județ. Pentru că, da, Securitatea era în toți și în toate.

Iar în zilele în care timișorenii ieșeau în stradă cerând schimbarea regimului comunist și plecarea lui Ceaușescu, DSS le cerea tuturor inspectoratelor județene o situație referitoare la cetățenii străini din obiectivele economice. Asta și pentru că DSS avea informații că foarte mulți străini, în special din URSS, dar și alții venind dinspre Ungaria, s-ar implica într-o lovitură de stat în România.

Securitatea Cluj informa, la rândul său, în 19 decembrie 1989, cu trei zile înainte de căderea regimului ceaușist, despre situația cetățenilor străini din județ.

Securitatea clujeană informa (facsimil jos) în ce firme se află cetățenii străini: Combinatul de Utilaj Greu, Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii, CLUJANA, Întreprinderea Electroceramica Turda, Cooperativa Meșteșugărească „Drum nou” Cluj-Napoca.

Citește și acest articol: DOSAR DESECRETIZAT. Securitatea din Cluj fila profesori pensionari care doreau schimbarea regimului ceaușist

DECLARAȚIE

„Sper că prin acest demers, orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci, este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor”.

Eduard Helvig, directorul SRI, despre dosarul declasificat