Despre „betonarea Clujului”, care nu e chiar așa, și despre periferiile care sunt prea multe

În ultimul podcast Urbea9, produs de Media9, arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a comentat din nou expresie molipsitoare cu „betonarea Clujului”. Des utilizată în social media, dar nu tocmai corect raportată la realitățile orașului. Chiar dacă nu avem centură și metrou, nu putem contesta că în ultimii ani s-au realizat/modernizat parcuri și s-au plantat mii de copaci.

„Am văzut recent, pe social media, niște imagini, niște fotograme termice, cu Parisul în mai mulți ani de zile, din ultimii vreo 20 de ani. Niște faze care arătau efectul de insulă de căldură. Ar trebui să se facă și la Cluj și acela ar fi răspunsul (pentru cei care spun că orașul s-a betonat n.r.). Se reduce efectul de insulă de căldură? Eu cred că da, că se întâmplă în anumite zone, unde s-au creat parcuri și unde s-a consolidat, să spunem, apariția de spații verzi”, a spus arhitectul.

Hai să ne uităm puțin la parcurile Clujului, noi sau modernizate: Între Lacuri, Pădurea clujenilor, Parcul Armătura, Parcul Ștefan cel Mare, Parcul Feroviarilor, IL Caragiale, malurile Someșului, parcul de pe strada Grigore Alexandrescu și cel de pe strada Observatorului, plus bazele sportive Gheorgheni și La terenuri. S-a investit mult în direcția asta.

Șerban Țigănaș a vorbit și despre nevoia de densificare a Clujului, un oraș rarefiat, cu prea multă periferie.

„Dacă e să ne referim la ‘sigilarea orașului’, aici este o chestiune care are două aspecte. Pe de o parte, terenurile urbane trebuie folosite. Este o risipă să ai terenuri intravilane nefolosite. Asta duce la toată problema asta, a expansiunii, duce la distanțe mai mari de parcurs, la trafic și așa mai departe.

Dar chestiunea asta cu densificarea orașului e o problemă. E o problemă importantă și e o problemă a unui oraș eficient. Clujul încă are foarte multă periferie. Ce înseamnă? Înseamnă că nu e dens construită, înseamnă că e rarefiat, dar nu în sensul bun neapărat al cuvântului, pentru că terenul, utilitățile, costul vieții de acolo, evident, este mult mai mare, serviciile publice sunt mult mai scumpe sau chiar absente și asta este una dintre problemele Clujului, că nu are servicii publice repartizate omogen în teritoriu. Și asta se reproșează de fiecare dată când apare un plan nou. Unde-i școala? Unde-i grădinița? Păi e acolo unde este densitate. Unde e transportul în comun? Acolo unde este densitatea bună. Asta apropo de betonare și construire. Pentru că la Cluj prea frecvent spui că orice construcție de fapt este un act împotriva naturii. Ea ar trebui și este un act împotriva naturii, în principiu, dar ar trebui să fie în același timp un act în favoarea naturii. Pentru că dacă construiești și densifici un oraș, înseamnă că nu mai extinzi orașul și nu mai muști bucăți zdravene din natură”, a spus Țigănaș.